VATÁLĂ, vatale, s. f. Organ mobil al războiului de țesut, care susține spata și permite dirijarea suveicii prin rost, menținerea paralelă a firelor de urzeală și îndesarea firului de bătătură. [Var.: (pop.) vătală s. f.] – Din bg. vatala (pl.). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

VATÁLĂ s. (TEHN.) (pop.) brâglă. (~ la războiul de țesut.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

vatálă s. f., g.-d. art. vatálei; pl. vatále (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

VATÁLĂ ~e f. la pl. Dispozitiv mobil constând din două piese orizontale, în care se prinde spata la războiul de țesut. /<bulg. vatala (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard