VĂTĂMÁN, vătămani, s. m. (În evul mediu, în Moldova) 1. Conducător al obștii dintr-un sat liber. 2. Reprezentant al stăpânului de pământ dintr-un sat aservit, însărcinat cu îndeplinirea obligațiilor locuitorilor satului față de stăpân. – Din rus., ucr. ataman. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

vătămán s. m., pl. vătămáni (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

VĂTĂMÁN s. vătășel, vornicel. (~ul era ajutorul vornicului la sate.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

VĂTĂMÁN s. v. primar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

vătămán s. m., pl. vătămáni (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

VĂTĂMÁN ~i m. înv. Slujbaș însărcinat cu încasarea dărilor la sate. /< pol. wataman, ucr. vataman (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard