Dex.Ro Mobile
VĂRUÍT1 s. n. Văruire. – V. vărui. (Sursa: DEX '98 )

VĂRUÍT2, -Ă, văruiți, -te, adj. Pe care s-a aplicat un strat de lapte de var (cu unele adaosuri); spoit. – V. vărui. (Sursa: DEX '98 )

văruít s. n. (Sursa: DOOM 2 )

VĂRUÍT adj. spoit, (reg.) muruit. (Cameră ~.) (Sursa: Sinonime )

VĂRUÍT s. spoială, spoire, spoit, văruială, văruire. (~ul pereților unei camere.) (Sursa: Sinonime )

văruít s. n. (Sursa: Ortografic )

VĂRUÍ, văruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție cu un strat subțire de lapte de var (cu unele adaosuri); a spoi. – Var + suf. -ui. (Sursa: DEX '98 )

A VĂRUÍ ~iésc tranz. (pereții, tavanul etc.) A acoperi cu lapte de var. /var + suf. ~ui (Sursa: NODEX )

văruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văruiésc, imperf. 3 sg. văruiá; conj. prez. 3 să văruiáscă (Sursa: DOOM 2 )

VĂRUÍ vb. v. spoi. (Sursa: Sinonime )

văruí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văruiésc, imperf. 3 sg. văruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. văruiáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
vărui   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vărui văruire văruit văruind singular plural
văruiește văruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) văruiesc (să) văruiesc văruiam văruii văruisem
a II-a (tu) văruiești (să) văruiești văruiai văruiși văruiseși
a III-a (el, ea) văruiește (să) văruiască văruia vărui văruise
plural I (noi) văruim (să) văruim văruiam văruirăm văruiserăm, văruisem*
a II-a (voi) văruiți (să) văruiți văruiați văruirăți văruiserăți, văruiseți*
a III-a (ei, ele) văruiesc (să) văruiască văruiau vărui văruiseră
* Formă nerecomandată

văruit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular văruit văruitul vărui văruita
plural văruiți văruiții văruite văruitele
genitiv-dativ singular văruit văruitului văruite văruitei
plural văruiți văruiților văruite văruitelor
vocativ singular
plural