VĂIÚGĂ, văiugi, s. f. (Reg.) Vale mică, îngustă și puțin adâncă. [Pr.: vă-iu-] – Vale + suf. -ugă. (Sursa: DEX '98 )
văiúgă s. f., g.-d. art. văiúgii; pl. văiúgi (Sursa: DOOM 2 )
VĂIÚGĂ s. (GEOGR.) (reg.) văioagă. (O ~ între dealuri.) (Sursa: Sinonime )
VĂIÚGĂ s. v. chirpici. (Sursa: Sinonime )
văiúgă (-gi), s. f. – (Banat) Chirpici, cărămidă uscată la aer. Sb. valjak (Candrea). (Sursa: DER )
văiúgă s. f., g.-d. art. văiúgii; pl. văiúgi (Sursa: Ortografic )
VĂIÚGĂ ~gi f. reg. Vale mică, îngustă și puțin adâncă. /vale + suf. ~ugă (Sursa: NODEX )
| văiugă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | văiugă | văiuga |
| plural | văiugi | văiugile |
| genitiv-dativ | singular | văiugi | văiugii |
| plural | văiugi | văiugilor |
| vocativ | singular | văiugă, văiugo |
| plural | văiugilor |
