UZURPATÓR, -OÁRE,uzurpători, -oare, s. m. și f. Persoană care uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. – Din fr. usurpateur, lat. usurpator. (Sursa: DEX '98 )
UZURPATÓR, -OÁREs.m. și f. Cel care în mod ilegal a acaparat puterea sau și-a însușit drepturile altuia. [Cf. fr. usurpateur, lat. usurpator]. (Sursa: DN )
UZURPATÓR, -OÁREs. m. f. cel care săvârșește o uzurpare. (< fr. usurpateur, lat. usurpator) (Sursa: MDN )
uzurpatór s. m., pl. uzurpatóri (Sursa: Ortografic )
UZURPATÓR ~im. Persoană care uzurpă (un drept, puterea de stat etc.). /<fr. usurpateur, lat. usurpator (Sursa: NODEX )
uzurpatoáre s. f., g.-d. art. uzurpatoárei; pl. uzurpatoáre (Sursa: Ortografic )