Dex.Ro Mobile
Vezi 15 expresii

UTÍL, -Ă, utili, -e, adj. Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar. ◊ Loc. adv. În timp util = la timp, la momentul oportun. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce servește, folosește la ceva. – Din fr. utile, lat. utilis. (Sursa: DEX '98 )

UTÍL, -Ă adj. Folositor, trebuincios, necesar. ♦ În timp util = la timp, la momentul potrivit. ♦ s.n. Ceea ce folosește la ceva. [Cf. fr. utile, lat. utilis]. (Sursa: DN )

UTÍL, -Ă adj. (și s. n.) folositor, trebuincios, necesar. ♦ în timp ~ = la momentul potrivit. (< fr. utile, lat. utilis) (Sursa: MDN )

UTÍL adj. 1. folositor, necesar, trebuincios, (rar) trebuitor, (înv.) trebnic. (O muncă ~.) 2. v. bine-venit. 3. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, (rar) operant, (înv.) putincios. (O metodă ~.) 4. v. judicios. (Sursa: Sinonime )

Util ≠ gratuit, inutil, neutil, vătămător (Sursa: Antonime )

utíl adj. m., pl. utíli; f. sg. utílă, pl. utíle (Sursa: Ortografic )

UTÍL ~ă (~i, ~e) și substantival Care satisface o necesitate; cu folos; folositor. Sfat ~. Publicație ~ă. /<fr. utile, lat. utilis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
util   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular util utilul uti utila
plural utili utilii utile utilele
genitiv-dativ singular util utilului utile utilei
plural utili utililor utile utilelor
vocativ singular utilule utilo
plural utililor utilelor