USTENSÍLĂ, ustensile, s. f. Obiect care servește la efectuarea unor operații curente în gospodărie, în laborator, în diferite meserii; unealtă, instrument. – Din fr. ustensile. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

USTENSÍLĂ s.f. Instrument, unealtă, sculă, folosită în mod curent. [< fr. ustensile, cf. lat. ustensilia]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

USTENSÍLĂ s. f. unealtă, sculă. (< fr. ustensile) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

USTENSÍLĂ s. instrument, sculă, unealtă, (înv. și reg.) sărsam, (reg.) sculeață, (Mold., Bucov. și Ban.) halat, (înv.) cinie, dichis. (~ pentru dul-gherie.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ustensílă s. f., pl. ustensíle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

USTENSÍLĂ ~e f. Obiect de uz curent (cu funcție de sculă sau de unealtă). /<fr. ustensile (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard