A (se) lămuri buștean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit în urma unei explicații neclare
A avea ceva în vedere = a avea o intenție, a-și face un plan, a urmări realizarea unui scop
A călca (sau a urma, a merge) pe pașii cuiva = a urma exemplul cuiva, a continua activitatea cuiva
A da (sau a se lovi, a se izbi) cu capul de pragul de sus = a se convinge de unele adevăruri în urma unei triste experiențe
A lua (cuiva) maul = a) a ameți; a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) în situația să nu mai poată spune nimic
A merge după (cineva) = a) (despre femei) a se mărita; b) a urma sfaturile, povețele cuiva
A nu slăbi pe cineva = a nu lăsa în pace pe cineva; a urmări de aproape, a ține din scurt
A paște (pe cineva) cu prăjina = a urmări (pe cineva) pentru a-i face rău
A paște pe cineva = a urmări pe cineva, pândind momentul potrivit pentru a-i face un rău
A petrece (pe cineva sau ceva) cu ochii (sau, rar, cu ochiul, din ochi) sau cu privirea (ori cu privirile) = a urmări cu privirea pe cineva sau ceva care pleacă, trece, se îndepărtează; a observa
A pierde (sau a nu mai ști, a nu mai da de) urma (sau urmele) cuiva = a nu mai ști nimic despre cineva
A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări
A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva
A rămâne de căruță = a rămâne în urmă; a pierde ocazia
A rămâne în urmă = a se lăsa întrecut de alții pe drum sau în activitate, în muncă
A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari)
A se da la fund = a se lăsa în adâncul apei, a se scufunda; a dispărea din viața publică, a se retrage; a se ascunde pentru a scăpa de urmărire
A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea)
A se duce pe-aici încolo = a pleca, a o șterge; a pleca fără urmă, a dispărea
A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobândi experiență în urma unor întâmplări nefericite
A se lua după capul cuiva (sau după capul său) = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn)
A se lua după cineva (sau ceva) = a) a porni în urma cuiva (sau a ceva); b) a se alătura cuiva; c) a urmări, a alunga, a fugări; d) a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva
A se ține de pasul cuiva = a urmări pe cineva
A se ține de poala (sau poalele) cuiva = a) (despre copii) a sta în preajma sau sub ocrotirea mamei, a nu se depărta de dânsa; b) a urmări cu insistență pe cineva, a se ține scai de cineva
A se ține scai (de cineva) sau a se ține (de cineva) ca scaiul (de oaie) = a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni
A sări în aer = a se distruge, a se preface în bucăți (în urma unei explozii)
A trece (sau a ceda) mâna (cuiva) = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor
A tăia (sau a curma) cuiva cuvântul = a întrerupe pe cineva din vorbă
A tăia în carne vie = a) a tăia, a lovi din plin, fără milă; b) a curma fără cruțare un rău, a stîrpi răul de la rădăcină
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite
A umbla să iei (sau să scoți) două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat
A ști papara cuiva = a cunoaște felul aspru de a fi al cuiva, a fi avut de suferit de pe urma asprimii cuiva
A ține pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă
A(-i) da cuiva stupai = a goni pe cineva, a mâna din urmă, a alunga
A(-i) pierde (cuiva) urma = a nu mai ști unde se află, unde poate fi găsit
A-i da (cuiva) de urmă = a găsi pe cel căutat
A-i lua (sau a tăia, a curma) (cuiva) piuitul = a) a reduce (pe cineva) la tăcere, a lăsa (pe cineva) perplex, a pune cu botul pe labe; b) (rar) a ucide pe cineva
A-și băga mințile în cap = a-și da bine seama de urmările faptelor sale; a se cuminți
A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ; a urma cursurile unei școli, instituții de învățământ
A-și pierde (sau, , a i se pierde) urma (ori urmele) = a nu mai putea fi găsit; a dispărea
A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3) A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...
A-și rupe (sau a-și frânge) gâtul = a) a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; b) a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale
A-și săra inima = a simți o satisfacție în urma unei răzbunări sau a înfrângerii unui adversar
A-și vârî (sau a-i vârî cuiva) mințile în cap = a-și da bine seama (sau a face să-și dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a se face să se cumințească
Care va (sau vra) să zică = ceea ce înseamnă, prin urmare
Ce mai (atâta) vorbă? = ce să mai lungim discuția, să curmăm discuția
Cu prima poștă sau cu poșta viitoare (sau următoare) = cu prima corespondență care urmează să vină sau să plece
Fără (de) suflare = a) cu respirația oprită (ca urmare a unei stări psihice sau fizice neobișnuite), foarte uimit, speriat etc.; b) fără viață, mort
Fără istov = fără încetare; nesfârșit, necurmat
La urma urmei (sau urmelor) = în cele din urmă; în definitiv; în concluzie
URMÁ,urmez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoți. ♦ Tranz. A fi alături de cineva (într-o acțiune). 2. Tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. ♦ Tranz. și intranz. A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după..., a proceda conform cu...; a se conforma. 3. Tranz. și intranz. A frecventa o formă de învățământ. 4. Tranz. și intranz. A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul); a succeda. ♦ Intranz. A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. ♦ Intranz. A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. 5. Tranz. și intranz. A duce mai departe un lucru început; a continua. ♦ Spec. A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. 6. Intranz. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). ♦ A rezulta, a însemna. 7. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. – Din urmă. (Sursa: DEX '98 )
A URMÁ ~éz 1. tranz. 1) și fig. (ființe) A însoți mergând în urmă. 2) (indici ai direcției) A ține fără abatere. ~ drumul. 3) (indicații, recomandări, sfaturi) A respecta, având ca orientare. 4) (în îmbinări cu substantive care indică un domeniu sau o formă de învățământ) A frecventa făcând studii. ~ cursuri de filologie. 5) (acțiuni începute mai înainte) A desfășura în continuare; a continua. 6) (urmat, mai ales, de propoziții completive) A decurge în mod firesc; a reieși; a rezulta. 7) (urmat, mai ales, de propoziții subiective) A impune ca ceva necesar (rezultând din anumite premise). ~ează să susțină examenele. 8) A succeda, luând locul. L-a ~at în postul de prim-ministru. 2. intranz. 1) A merge din urmă (după cineva sau după ceva). ~ după trăsură. 2) (construit cu dativul) A succeda într-o funcție (cuiva). A-i ~ unui șef de secție. 3) A succeda în timp sau în spațiu. După sâmbătă ~ează duminică. ◊ Va urma formulă care se scrie la sfârșitul unui fragment dintr-un text pentru a indica că va fi continuat de alte fragmente. 4) A fi dator; a avea obligația; a trebui. ~ează să plece. /Din urmă (Sursa: NODEX )
URMÁ vb. 1. (înv.) a sledi. (L-au ~ cu toții.)2. v. însoți. 3. v. perinda. 4. v. continua. 5. v. trebui. 6. a se înșira, a se înșirui, a se perinda, a se rândui, a se succeda. (Zilele ~ unele după altele.)7. a-i succeda. (I-a ~ în funcție.)8. v. studia. 9. v. frecventa. 10. v. rezulta. 11. v. decurge. 12. v. conforma. 13. v. respecta. (Sursa: Sinonime )
A urma ≠ a preceda (Sursa: Antonime )
în úrma loc. prep, (Sursa: Ortografic )
pe úrmă loc. adv. (Sursa: Ortografic )
prin urmáre loc. conjcț. (Sursa: Ortografic )
urmá vb., ind. prez. 1 sg. urméz, 3 sg. și pl. urmeáză (Sursa: Ortografic )
