(A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte
(A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi
(A fi) la cheremul cuiva = (a fi) la discreția, la bunul plac al cuiva
(A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic
(Pe) lângă olaltă = unul (pe) lângă altul; alături
A (o) face pe nebunul = a-și acorda o importanță exagerată, a fi mereu mândru, cu nasul pe sus, nemulțumit
A (se) sparge sau a (se) rupe gheața = a dispărea sau a face să dispară atmosfera ori senzația de jenă existentă la un moment dat; a (se) înlătura primele dificultăți în bunul mers al unei acțiuni
A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune
A avea ceva în vedere = a avea o intenție, a-și face un plan, a urmări realizarea unui scop
A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară, constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu vergi
A călca (sau a trece) peste cadavre = a fi lipsit de orice scrupule în atingerea unui scop
A căuta de sufletul cuiva = a da ceva de pomană în amintirea unui mort
A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială
A da cep (unei buți, unui butoi etc.) = a începe o bute, un butoi etc. plin cu vin (sau cu alt lichid), făcându-i o gaură
A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala
A da roată = a merge de jur împrejur, a înconjura, a da ocol; a descrie unul sau mai multe cercuri (în mers sau în zbor), a face ocoluri
A face (sau a fi în) divergență = (despre o parte a unui complet de judecată) a-și exprima sau a avea păreri deosebite de ale majorității asupra unei pricini judecate
A face mâna căuș = a da mâinii forma unui recipient, apropiind degetele și adâncind palma
A face să curgă sânge = a fi pricina unui război, a unei încăierări sângeroase
A fi (sau se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală
A fi departe (unul de altul) ca cerul de pământ = a nu se potrivi de loc, a fi în contrast (unul cu altul)
A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul plac al cuiva
A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede
A juca (pe cineva) pe palmă = a dispune (de cineva) după bunul plac
A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva (religios)
A lua măsuri = a executa o serie de lucrări sau a duce o acțiune în vederea realizării unui anumit scop
A lua ușor sau a trece ușor peste un lucru = a nu acorda importanța cuvenită unui lucru
A nu avea nimic a face = a nu avea nici o legătură (unul cu altul)
A nu face haz de cineva (sau de ceva) = a nu da importanță cuiva (sau unui lucru), a nu lua în seamă
A o mâlci = a amuți, a încremeni (datorită unui sentiment foarte puternic)
A o rupe cu cineva sau cu ceva = a pune capăt unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legături
A pescui în apă tulbure = a se folosi de împrejurări tulburi, pentru dobândirea unui câștig
A petrece (ceva) din mână în mână = a trece (ceva) de la unul la altul, pe rând, pe la fiecare
A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru
A pune capăt (unui lucru, unei situații) = a face să înceteze, a termina (cu bine), a rezolva
A pune la dosar = a) a pune la o parte, a nu da curs (unei cereri sau unui act); b) a nu-i păsa (de ceva), a nu se sinchisi
A pune mâna pe ceva = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite)
A pune pedala = a insista asupra unu lucru
A pune în ghips = a imobiliza un membru sau o parte a corpului (care prezintă o fractură sau o fisură) cu ajutorul unui pansament făcut din ghips
A pune în libertate = a elibera din închisoare, din arest etc. 3) Independență, neatârnare (a unui stat față de o putere străină)
A purta (pe cineva) pe degete = a dispune de cineva după bunul său plac
A ridica din scaun = a lua unui domnitor domnia; a detrona
A ridica la cub = a înmulți pătratul unui număr cu numărul simplu
A rupe (sau a frânge cuiva) turta = a sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui an de la nașterea unui copil
A rupe rândurile = (despre un grup de oameni) a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat
A salva aparențele = a reuși să dea unui lucru, unei situații etc. o înfățișare care să ascundă o realitate neplăcută
A scoate (sau a pune) în valoare = a arăta, a demonstra importanța, calitățile esențiale ale unei ființe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate în relief, a sublinia
A se afla (sau a trimite pe cineva) în gura tunului = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol
A se duce pe copcă = (despre bunuri) a se pierde, a se irosi, a se distruge; (despre oameni) a intra într-o mare încurcătură, a o păți
A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să...
ÚNU, ÚNA num. card. (Când precedă un substantiv are forma un, o; când ține locul unui substantiv are forma unul, una) 1. (Adesea substantivat) Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I. ◊ (În corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație) Vei petrece o zi sau două. ◊ Loc. adj. Tot unul și unul = numai oameni sau lucruri de valoare, deosebite. ◊ Loc. adv. (Fam.) De unul singur = izolat; individual; fără însoțitor. Până la unul = toți, în unanimitate. (Sudat; cu formă feminină și valoare neutră) întruna sau tot întruna = mereu. ◊ Expr. (Pop.) A merge una = a merge alături, nedespărțiți. A fi (sau a face pe cineva) una cu cineva ori cu ceva = a fi (sau a face să fie) la fel cu altul; a egaliza, a uniformiza. A o ține una (și bună) = a nu ceda, a fi perseverent, a se încăpățâna în susținerea unei păreri. ◊ (Adjectival) Are un an. (Eliptic, indicând ora, ziua etc.) Acum e unu. ◊ (Substantivat, m.) Scrie un unu. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Prim, întâi. Tomul unu. ♦ (Precedat de „câte”, formează num. distributiv corespunzător) Venea numai câte unul să mă vadă. ♦ Loc. adv. Câte unul-unul sau unul câte unul = succesiv, pe rând. ◊ (În corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație) Mai trăsese câte-o dușcă-două de rachiu.2. (Adjectival) Singur, unic. ◊ (Folosit pentru întărirea pronumelui personal) Eu unul mă duc să deschid ușa.3. (Adjectival) Același, identic. Suntem la un gând amândoi.4. (Precedat de o negație sau în propoziții negative) Nimeni. [Gen.-dat. unuia, uneia sau (când are forma un, o) unui, unei] – Lat. unus, -a. (Sursa: DEX '98 )
ÚNU1m. 1) Număr constând dintr-o unitate. 2) Cifra 1 sau I. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. unus, ~a (Sursa: NODEX )
ÚNU2 únanum. card. 1) (când determină un substantiv, sunt folosite formeleun, o) Primul număr care stă la baza numerotației și reprezintă o cantitate egală cu o unitate; trei minus doi. 2) (cu valoare de num. ord.) Care precedă pe al doilea; întâi. /<lat. unus, ~a (Sursa: NODEX )
douăzéci și únu num. m., f. douăzéci și úna (Sursa: Ortografic )
tot úna adv. + adv. (ține-o înainte tot una), adv. + num. (tot una și una) (Sursa: Ortografic )
únu num. m., g.-d. únuia; f. úna, g.-d. úneia (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
unu (s.n.) substantiv neutru
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
unu
unul
plural
—
—
genitiv-dativ
singular
unu
unului
plural
—
—
vocativ
singular
—
plural
—
unu (num.) articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume