UMECTÁRE, umectări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a umecta și rezultatul ei. – V. umecta. (Sursa: DEX '98 )
UMECTÁRE s.f. Acțiunea de a umecta și rezultatul ei; umezire. [< umecta]. (Sursa: DN )
umectáre s. f., g.-d. art. umectării; pl. umectări (Sursa: Ortografic )
UMECTÁ, umectez, vb. I. Tranz. (Livr.) A umezi ușor (și numai la suprafață). – Din fr. humecter, lat. humectare. (Sursa: DEX '98 )
A UMECTÁ ~éz tranz. A umezi ușor (la suprafață). /<fr. humecter, lat. humectare (Sursa: NODEX )
UMECTÁ vb. I. tr. (Med.) A umezi ușor (la suprafață). [P.i. -tez. / < fr. humecter, cf. lat. humectare]. (Sursa: DN )
UMECTÁ vb. tr. (med.) a umezi ușor (la suprafață). (< fr. humecter, lat. humectare) (Sursa: MDN )
umectá vb., ind. prez. 1 sg. umectéz, 3 sg. și pl. umecteáză (Sursa: Ortografic )
| umecta verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) umecta | umectare | umectat | umectând | singular | plural |
| umectează | umectați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | umectez | (să) umectez | umectam | umectai | umectasem |
| a II-a (tu) | umectezi | (să) umectezi | umectai | umectași | umectaseși |
| a III-a (el, ea) | umectează | (să) umecteze | umecta | umectă | umectase |
| plural | I (noi) | umectăm | (să) umectăm | umectam | umectarăm | umectaserăm, umectasem* |
| a II-a (voi) | umectați | (să) umectați | umectați | umectarăți | umectaserăți, umectaseți* |
| a III-a (ei, ele) | umectează | (să) umecteze | umectau | umectară | umectaseră |
* Formă nerecomandată
| umectare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | umectare | umectarea |
| plural | umectări | umectările |
| genitiv-dativ | singular | umectări | umectării |
| plural | umectări | umectărilor |
| vocativ | singular | umectare, umectareo |
| plural | umectărilor |
