(De) la răcoare = (de) la un loc umbrit, răcoros UMBRÍT, -Ă, umbriți, -te, adj. 1. (Despre locuri) Care se află la umbră (I 1 ), acoperit de umbră, plin de umbră; umbros. 2. Întunecos. ♦ Fig. (Despre voce, sunete etc.) Stins, voalat. – V. umbri. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
UMBRÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v . A UMBRI și A SE UMBRI . 2) (despre voci, sunete ) Care are o sonoritate scăzută; voalat. /v. a (se) umbri (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
UMBRÍT adj. v. umbros . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
umbri verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) umbri umbri re umbri t umbri nd singular plural umbre ște umbri ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) umbre sc (să) umbre sc umbrea m umbri i umbri sem a II-a (tu) umbre ști (să) umbre ști umbrea i umbri și umbri seși a III-a (el, ea) umbre ște (să) umbrea scă umbrea umbri umbri se plural I (noi) umbri m (să) umbri m umbrea m umbri răm umbri serăm, umbri sem* a II-a (voi) umbri ți (să) umbri ți umbrea ți umbri răți umbri serăți, umbri seți* a III-a (ei, ele) umbre sc (să) umbrea scă umbrea u umbri ră umbri seră
* Formă nerecomandată
umbrit adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular umbri t umbri tul umbri tă umbri ta plural umbri ți umbri ții umbri te umbri tele genitiv-dativ singular umbri t umbri tului umbri te umbri tei plural umbri ți umbri ților umbri te umbri telor vocativ singular — — plural — —
