UBICUITÁTE s. f. (Livr.) Însușire atribuită cuiva (de obicei divinității) de a putea fi prezent pretutindeni (sau în mai multe locuri) în același timp. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. ubiquité. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

UBICUITÁTE f. livr. 1) Caracter ubicuu. 2) (despre divinități) Proprietate supranaturală de a fi prezent pretutindeni în același timp. /<fr. ubiquité (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

UBICUITÁTE s.f. (liv.) Starea celui care este prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în același timp. [Pron. -cu-i-. Var. ubicvitate s.f. / Cf. fr. ubiquité, lat. ubiquitas < lat. ubique – peste tot]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

UBICUITÁTE s. f. însușire, stare a cuiva care poate fi prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în același timp; omniprezență. (< fr. ubiquité) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

UBICUITÁTE s. v. omniprezență. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ubicuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. ubicuității (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard