TÂRGOVÉȚ, -EÁȚĂ,târgoveți, -e, s. m. și f. (Astăzi fam.) Persoană care locuiește într-un târg (3); orășean, citadin. – Din bg. tărgovec. (Sursa: DEX '98 )
TÂRGOVÉȚ adj. v. orășenesc, urban. (Sursa: Sinonime )
TÂRGOVÉȚ s. 1. (reg.) târgar. (~ii erau locuitorii unui târg.)2. v. orășean. (Sursa: Sinonime )
târgovéț s. m., pl. târgovéți (Sursa: Ortografic )
TÂRGOVÉȚ ~im. 1) Totalitate a târgoveților (dintr-o țară sau dintr-o localitate). 2) Mulțime de târgoveți. /<sl. trugovici (Sursa: NODEX )