Dex.Ro Mobile
TÂRGOVÉȚ, -EÁȚĂ, târgoveți, -e, s. m. și f. (Astăzi fam.) Persoană care locuiește într-un târg (3); orășean, citadin. – Din bg. tărgovec. (Sursa: DEX '98 )

TÂRGOVÉȚ adj. v. orășenesc, urban. (Sursa: Sinonime )

TÂRGOVÉȚ s. 1. (reg.) târgar. (~ii erau locuitorii unui târg.) 2. v. orășean. (Sursa: Sinonime )

târgovéț s. m., pl. târgovéți (Sursa: Ortografic )

TÂRGOVÉȚ ~i m. 1) Totalitate a târgoveților (dintr-o țară sau dintr-o localitate). 2) Mulțime de târgoveți. /<sl. trugovici (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
târgoveț   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular târgoveț târgovețul târgoveață târgoveața
plural târgoveți târgoveții târgovețe târgovețele
genitiv-dativ singular târgoveț târgovețului târgovețe târgoveței
plural târgoveți târgoveților târgovețe târgovețelor
vocativ singular
plural