TWEETER, tweetere, s. n. Difuzor special pentru redarea frecvențelor înalte. [Pr.: tuítăr] – Din engl. tweeter. (Sursa: DEX '98 )
TWEETER [TÚITĂR] s. n. difuzor special pentru frecvențe foarte mari, pentru reproducerea notelor acute. (< engl. tweeter) (Sursa: MDN )
| tweeter substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | tweeter | tweeterul |
| plural | tweetere | tweeterele |
| genitiv-dativ | singular | tweeter | tweeterului |
| plural | tweetere | tweeterelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
