TUȘĂ2, tuși, s. f. (Pop. și fam.) Mătușă. – Din [mă]tușă. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TUȘÍ, tușesc, vb. IV. Intranz. A inspira scurt și a expira brusc și cu zgomot aerul din plămâni (de obicei ca simptom al unei boli); a avea un acces de tuse. – Lat. tussire. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A TUȘÍ ~ésc intranz. A expira brusc și zgomotos aerul din plămâni (din cauza iritării sau îmbolnăvirii aparatului respirator); a avea un acces de tuse. /<lat. tussire (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TÚȘĂ s. v. mătușă, tanti. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

tușí, tușésc, vb. IV (reg.) a face cuiva semn, a-i atrage atenția prin tuse. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

túșă (mătușă) s. f., art. túșa, g.-d. art. túșii (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

tușí vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. tușésc, imperf. 3 sg. tușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. tușeáscă; ger. tușínd (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard