Dex.Ro Mobile
TURTURÉL, turturei, s. m. Bărbătușul turturelei. – Turturea + suf. -el. (Sursa: DEX '98 )

turturél s. m., pl. turturéi, art. turturéii (Sursa: Ortografic )

TURTURÉL ~i m. Bărbătușul turturelei. /turturea + suf. ~el (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
turturel   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular turturel turturelul
plural turturei turtureii
genitiv-dativ singular turturel turturelului
plural turturei turtureilor
vocativ singular turturelule
plural turtureilor