TURLÁC, -Ă, turlaci, -ce, adj. (Pop. și fam.) Amețit de băutură, cherchelit; p. ext. zăpăcit, năuc. – Cf. tc. torlak „tânăr, neexperimentat”, scr. torlak „fanfaron”. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TURLÁC adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

turlác, turláci, s.m. (reg.) 1. om amețit, cherchelit, mahmur; zăpăcit, năuc. 2. om nehotărât, ridicol. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

turlác adj. m., pl. turláci; f. sg. turlácă, pl. turláce (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TURLÁC ~că (~ci, ~ce) reg. 1) Care este ușor amețit de băutură; cherchelit; aghesmuit. 2) fig. Care se află într-o stare de buimăceală; zăpăcit; năucit; buimăcit; uluit. /<turc. torlak, bulg. turlak (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

țurlác, țurláci, s.m. (reg.) cioban ardelean. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard