TUPÉU, (rar) tupeuri, s. n. Îndrăzneală, cutezanță care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinență. – Din fr. toupet. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TUPÉU s.n. 1. Îndrăzneală obraznică; cutezanță, impertinență, nerușinare. II. (Teatru) Șuviță de păr de diferite culori, care se lipește la marginea părului, pe frunte și se piaptănă cu părul propriu. [< fr. toupet]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TUPÉU s. n. 1. îndrăzneală obraznică; cutezanță, impertinență, nerușinare. II. (teatru) șuviță de păr de diferite culori, care se lipește la marginea părului, pe frunte, și se piaptănă cu părul propriu. (< fr. toupet) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TUPÉU s. v. obrăznicie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

tupéu (-uri), s. n. – Îndrăzneală, obrăznicie. Fr. toupet. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

tupéu s. n., art. tupéul (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TUPÉU ~ ri n. Fel de a fi al unui om obraznic; îndrăzneală obraznică. /<fr. toupet (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard