A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva
A (se) îmbăta lulea (sau tun, turtă, criță) = a (se) îmbăta foarte tare
A fi clei = a) a nu ști absolut nimic (atunci când este ascultat la școală, la un examen etc.); b) a fi foarte beat
A fi tot o mâncare de pește = a fi același lucru, a fi totuna
A o tunde = a fugi (pe furiș), a dispărea, a o șterge
A râde prostește = a râde fără motiv sau atunci când nu trebuie
A se afla (sau a trimite pe cineva) în gura tunului = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol
A se planta în fața cuiva = a se opri în mod inoportun sau ostentativ în față cuiva
A se îngâna ziua cu noaptea = a se ivi zorile; a începe să se întunece
A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun
A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva
A tuna și a fulgera = (despre oameni; și la 1) a face scandal; a trânti și a bufni
A tunde (pe cineva) pilug = a tunde (pe cineva) până la piele
A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție
A-și da cu degetul în ochi (din cauza întunericului) = a nu vedea nimic
A-și vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-și vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-l privesc
Cu vijelie = cu putere, furtunos
La vreme = la timpul oportun, la momentul potrivit
Mai va = mai așteaptă; mai este (mult) până acolo; mai trece vreme până atunci
Pe (sau în) vremea aceea (sau acea vreme) = pe atunci
Tot doi bani (sau lei) și un ort = totuna, la fel de neînsemnat
a se îmbăta crup = a se îmbăta tun
a tunde pilug = a tunde până la piele
În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine
În clipa aceea = chiar atunci, chiar în momentul de care este vorba
TUN,tunuri, s. n. 1. Armă de artilerie care aruncă proiectile la distanță mare; p. gener. nume dat tuturor armelor de artilerie. ◊ Expr. A scăpa ca din (gură de) tun, se spune când cineva reușește să fugă (scăpând de o situație neplăcută). (Poți) să dai cu tunul, se spune despre cineva care doarme adânc și nu se trezește ușor sau despre un loc unde nu se află nici o ființă vie. ◊ (Pus pe lângă un verb, îi intensifică acțiunea; pe lângă un adjectiv, îi dă valoare de superlativ; adverbial) A înghețat tun. Sănătos tun.2. (În sintagma) Tun electronic = parte a unor tuburi electronice care produce un fascicul filiform de electroni cu aceeași viteză. 3. (Înv. și pop.) Tunet. – Lat. tonus. (Sursa: DEX '98 )
TUN ~urin. Armă de artilerie care aruncă proiectile grele la mare distanță. ~ antiaerian. /v. a tuna (Sursa: NODEX )
IARBA-TÚNULUI s. v. urechelniță. (Sursa: Sinonime )
TUN s. (MIL.) (reg.) top, (înv.) pușcă, (înv., în Mold. și Bucov.) harmată. (Trage cu ~ul.) (Sursa: Sinonime )
