Dex.Ro Mobile
TÚMUL, tumuli, s. m. Movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor. [Var.: túmulus s. m.] – Din fr., lat. tumulus. (Sursa: DEX '98 )

TÚMUL s.m. (Ist.) Movilă conică sau piramidală, făcută din pământ sau din piatră, înălțată de unele popoare din vechime deasupra unui mormânt. [Var. tumulus s.n. / < fr., lat. tumulus]. (Sursa: DN )

TUMÚL s. m. movilă de pământ înălțată de unele popoare, începând din neolitic, în scop funerar, ca observator astronomic sau semn geodezic. (< fr., lat. tumulus) (Sursa: MDN )

TÚMUL, tumuli, s.m. Movilă de pământ sau de piatră pe care o ridicau unele popoare din antichitate deasupra mormintelor. (Sursa: DLRC )

TÚMUL s. măgură. (Sursa: Sinonime )

túmul s. m., pl. túmuli (Sursa: Ortografic )

TÚMUL ~i m. (la unele popoare antice) Ridicătură de pământ sau de piatră, în formă de con sau de piramidă, înălțată deasupra mormintelor, în scop de protecție. /<lat. tumulus (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tumul   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tumul tumulul
plural tumuli tumulii
genitiv-dativ singular tumul tumulului
plural tumuli tumulilor
vocativ singular
plural