Dex.Ro Mobile
TUFLÍ, tuflesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune pe cap o căciulă, o pălărie etc. cu o mișcare rapidă și la întâmplare. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

tuflí vb. (sil. -fli), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tuflésc, imperf. 3 sg. tufleá; conj. prez. 3 sg. și pl. tufleáscă (Sursa: Ortografic )

A TUFLÍ ~ésc tranz. fam. 1) (mai ales căciuli, pălării) A îndesa (pe cap) la repezeală, inestetic. 2) (materiale moi) A arunca iute și neglijent (astupând sau acoperind ceva). /Onomat. (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tufli   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tufli tuflire tuflit tuflind singular plural
tuflește tufliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) tuflesc (să) tuflesc tufleam tuflii tuflisem
a II-a (tu) tuflești (să) tuflești tufleai tufliși tufliseși
a III-a (el, ea) tuflește (să) tuflească tuflea tufli tuflise
plural I (noi) tuflim (să) tuflim tufleam tuflirăm tufliserăm, tuflisem*
a II-a (voi) tufliți (să) tufliți tufleați tuflirăți tufliserăți, tufliseți*
a III-a (ei, ele) tuflesc (să) tuflească tufleau tufli tufliseră
* Formă nerecomandată