TUFÍȘ, tufișuri, s. n. Desiș de tufe sau de arbuști; mulțime de copaci tineri, stufoși; tufăriș, tufărie. – Tufă + suf. -iș. (Sursa: DEX '98 )
TUFÍȘ s. v. desiș. (Sursa: Sinonime )
tufíș s. n., pl. tufíșuri (Sursa: Ortografic )
TUFÍȘ ~uri n. 1) Loc unde cresc tufe. 2) Desiș de tufe. /tufă + suf. ~iș (Sursa: NODEX )
| tufiș substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | tufiș | tufișul |
| plural | tufișuri | tufișurile |
| genitiv-dativ | singular | tufiș | tufișului |
| plural | tufișuri | tufișurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
