Dex.Ro Mobile
TRUDÍ, trudesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Pop.) 1. A munci din greu, a depune mari eforturi (fizice sau intelectuale); a se sili, a se osteni. 2. A se căzni, a se chinui. ♦ Tranz. (Înv. și pop.) A supune la chinuri, la torturi; a tortura, a chinui. – Din sl. truditi. (Sursa: DEX '98 )

TRUDÍ vb. 1. v. strădui. 2. v. munci. 3. v. robi. 4. v. roboti. 5. a canoni, a căzni, a chinui, a munci, a schingiui, a tortura, (înv. și reg.) a pedepsi, (reg.) a negăti, a strânge, (înv.) a străstui. (L-au ~ pentru a-și mărturisi fapta.) (Sursa: Sinonime )

TRUDÍ vb. v. căuta, încerca, sili, strădui. (Sursa: Sinonime )

trudí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trudésc, imperf. 3 sg. trudeá; conj. prez. 3 sg. și pl. trudeáscă (Sursa: Ortografic )

A SE TRUDÍ mă ~ésc intranz. 1) A depune eforturi susținute; a se strădui din răsputeri; a se căzni; a se chinui; a se munci. 2) A obosi muncind. /<sl. truditi (Sursa: NODEX )

A TRUDÍ ~ésc 1. intranz. v. A SE TRUDI. 2. tranz. înv. A supune unor chinuri (fizice sau morale); a chinui; a căzni; a munci. /<sl. truditi (Sursa: NODEX )

A se trudi ≠ a trândăvi, a trântori (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
trudi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) trudi trudire trudit trudind singular plural
trudește trudiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) trudesc (să) trudesc trudeam trudii trudisem
a II-a (tu) trudești (să) trudești trudeai trudiși trudiseși
a III-a (el, ea) trudește (să) trudească trudea trudi trudise
plural I (noi) trudim (să) trudim trudeam trudirăm trudiserăm, trudisem*
a II-a (voi) trudiți (să) trudiți trudeați trudirăți trudiserăți, trudiseți*
a III-a (ei, ele) trudesc (să) trudească trudeau trudi trudiseră
* Formă nerecomandată