TRONÁ,tronez, vb. I. Intranz. A se afla pe tron1; a domni, a guverna. ♦ Fig. A domina, a adopta o poziție de superioritate; a-și da aere, importanță. – Din fr. trôner. (Sursa: DEX '98 )
TRONÁvb. I. intr. A domni, a stăpâni (peste o țară), a guverna. ♦ (Fig.) A domina; a lua o poziție afectată de superioritate. [< fr. trôner]. (Sursa: DN )
TRONÁvb. intr. 1. a domni, a stăpâni (peste o țară), a guverna. 2. (fig.) a domina; a lua o poziție afectată de superioritate. (< fr. trôner) (Sursa: MDN )
TRONÁ vb. v. stăpâni. (Sursa: Sinonime )
troná vb., ind. prez. 1 sg. tronéz, 3 sg. și pl. troneáză (Sursa: Ortografic )
A TRONÁ ~ézintranz. 1) A se afla la tron; a conduce un stat. 2) fig. A deține o poziție de superioritate (prin volum, forță, intensitate, valoare etc.) în raport cu cele din jur; a domina. /<fr. trôner (Sursa: NODEX )
