TRISTEARÍNĂ s. f. (Chim.) substanță solidă răspândită în grăsimile naturale. [Pr.: -ste-a-] – Din fr. tristéarine. (Sursa: DEX '98 )
TRISTEARÍNĂ s.f. (Chim.) Ester al glicerinei cu acidul stearic, care se găsește în grăsimile solide. [Pron. -ste-a-. / < fr. tristéarine]. (Sursa: DN )
TRISTEARÍNĂ s. f. ester al glicerinei cu acidul stearic, în grăsimile naturale. (< fr. tristéarine) (Sursa: MDN )
tristearínă s. f. (sil. mf. -ste-), g.-d. art. tristearínei (Sursa: Ortografic )
| tristearină substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | tristearină | tristearina |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | tristearine | tristearinei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | tristearină, tristearino |
| plural | — |
