Dex.Ro Mobile
TRIRÉMĂ, trireme, s. f. (În antichitate) Corabie sau navă de război cu trei rânduri de vâsle dispuse la trei niveluri diferite; trieră. – Din fr. trirème, lat. triremis. (Sursa: DEX '98 )

TRIRÉMĂ s.f. (Ant.) Galeră cu trei rânduri de lopeți; trieră. [Cf. lat. triremis, fr. trirème]. (Sursa: DN )

TRIRÉMĂ s. f. navă de război la romani, cartaginezi etc., rapidă și ușoară, cu trei rânduri de rame pe o singură parte, dispuse în grupuri de câte trei. (< fr. trirème, lat. triremis) (Sursa: MDN )

TRIRÉMĂ s. (MAR.) (rar) trieră. (Sursa: Sinonime )

trirémă s. f., g.-d. art. trirémei; pl. triréme (Sursa: Ortografic )

TRIRÉMĂ ~e f. (în antichitatea greacă) Corabie de război, prevăzută cu trei rânduri de vâsle suprapuse; trieră. /<fr. trireme (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
triremă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trire trirema
plural trireme triremele
genitiv-dativ singular trireme triremei
plural trireme triremelor
vocativ singular triremă, triremo
plural triremelor