TRINITROBENZÉN s.n. (Chim.) Substanță obținută prin nitrarea benzenului. [< fr. trinitrobenzène]. (Sursa: DN )
TRINITROBENZÉN s. n. substanță obținută prin nitrarea benzenului. (< fr. trinitrobenzene) (Sursa: MDN )
| trinitrobenzen substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | trinitrobenzen | trinitrobenzenul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | trinitrobenzen | trinitrobenzenului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
