TRINITÁTE s. f. (În religia creștină) Treimea divină; Sfânta Treime. ♦ Grup de trei persoane, de trei lucruri etc. care formează o unitate. – Din fr. trinité, lat. trinitas, -atis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TRINITÁTE s.f. 1. (În religia creștină) Sfânta Treime. 2. Grup de trei personae, de trei lucruri etc. [Cf. lat. trinitas, fr. trinité]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TRINITÁTE s. f. 1. Sfânta Treime. 2. grup de trei divinități, trei persoane sau lucruri care formează o unitate. (< fr. trinité, lat. trinitas) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TRINITÁTE s. 1. (BIS.) sfânta treime, (pop.) troiță. 2. treime, triadă, trio, (pop.) troiță. (Formau o ~ nedespărțită.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

trinitáte (grup de trei) s. f., g.-d. art. trinității (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TRINITÁTE ~ăți f. 1) Unitate tainică a celor trei fețe ale divinității (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh) care întruchipează pe Dumnezeu; Sfânta Treime. 2) fig. Reunire a trei persoane sau a trei lucruri care constituie o unitate; troiță. [G.-D. trinității] /<lat. trinitas, ~atis, fr. trinité (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard