TRIMÉR, -Ă adj. 1. (Bot.) Care este divizat în trei părți dispuse în triunghi echilateral. 2. (Chim.) Polimer cu greutatea moleculară egală cu triplul greutății moleculare a monomerului polimerizat. [< fr. trimère]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TRÍMER s.n. 1. Bobină folosită în radiofonie. 2. (Tehn.) Mașină de încărcat materiale granulare sau pulverulente în vehicule. [Pl. -re, (s.m.) -ri. / < germ. Trimer, engl., fr. trimmer]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TRÍMER1 s. n. 1. condensator ajustabil, de capacitate ușoară, în radiofonie. 2. mașină de încărcat materiale granulare sau pulverulente prin aruncare în vehicule. (< germ. Trimmer, engl., fr. trimmer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TRIMÉR2, -Ă I. adj. divizat în trei părți dispuse în triunghi echilateral. II. s. m. polimer din trei molecule de monomer. (< fr. trimère) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

trimér adj. m., pl. triméri; f. sg. triméră, pl. trimére (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

trimér (chim.) s. m., pl. triméri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

trímer (tehn.) s. n., pl. trímere (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard