TRIANGULÁRE s. f. Acțiunea de a triangula și rezultatul ei; triangulație. [Pr.: tri-an-] – V. triangula. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TRIANGULÁRE s.f. Acțiunea de a triangula; triangulație. [< triangula]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

trianguláre s. f. (sil. tri-an-), g.-d. art. triangulării (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TRIANGULÁ, triangulez, vb. I. Tranz. A măsura prin triangulație; a împărți un teren în triunghiuri pentru a-i stabili suprafața. [Pr.: tri-an-] – Din fr. trianguler. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A TRIANGULÁ ~éz tranz. (terenuri, suprafețe) A împărți în triunghiuri (pentru a putea măsura); a măsura prin triangulație. /<fr. trianguler (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TRIANGULÁ vb. I. tr. A măsura prin triangulație; a face triangulația unei regiuni, a unei țări etc. [Pron. tri-an-. / < fr. trianguler]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TRIANGULÁR, -Ă adj. (Rar) În formă de triunghi. [Pron. tri-an-. / cf. fr. triangulaire]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TRIANGULÁ vb. tr. a executa lucrări prin metoda triangulației; a face triangulația unei regiuni, a unei țări etc. (< fr. trianguler) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TRIANGULÁR, -Ă adj. triunghiular (1). (< fr. triangulaire, lat. triangularis) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TRIANGULÁR adj. v. triunghiular. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

triangulá vb. (sil. tri-an-), ind. prez. 1 sg. trianguléz, 3 sg. și pl. trianguleáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

triangulár adj. m. (sil. tri-an-), pl. triangulári; f. sg. trianguláră, pl. trianguláre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard