TRENÁNT, -Ă, trenanți, -te, adj. Care trenează; monoton. – Din fr. traînant. (Sursa: DEX '98 )
TRENÁNT, -Ă adj. Care trenează (2); (despre stil) lânced, monoton. [< fr. traînant]. (Sursa: DN )
TRENÁNT, -Ă adj. care trenează (2); (despre stil) lânced, monoton. (< fr. traînant) (Sursa: MDN )
trenánt adj. m., pl. trenánți; f. sg. trenántă, pl. trenánte (Sursa: Ortografic )
trenant adjectiv | masculin | feminin |
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | trenant | trenantul | trenantă | trenanta |
plural | trenanți | trenanții | trenante | trenantele |
genitiv-dativ | singular | trenant | trenantului | trenante | trenantei |
plural | trenanți | trenanților | trenante | trenantelor |
vocativ | singular | — | — |
plural | — | — |