TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adj. (Adesea adverbial) Necesar, folositor, util, de trebuință, trebuitor. [Pr.: bu-in-] – Trebuință + suf. -ios. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TREBUINCIÓS adj. 1. v. util. 2. cerut, cuvenit, necesar, trebuitor, (pop.) cuviincios, (înv.) recerut. (A făcut toate lucrurile ~oase pentru ...) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

trebuinciós adj. m., pl. trebuincióși; f. sg. trebuincioásă, pl. trebuincioáse, (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TREBUINCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care este de trebuință; folositor; util. [Sil. -bu-in-] /trebuință + suf. ~os (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard