Dex treaba, treaba, definiţie treaba, dex.ro Mobile

(A fi) omul (sau om al) lui Dumnezeu = (a fi) om bun, cinstit, de treabă
A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3) (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi
A căra (sau a duce) apă cu ciurul = a face o muncă zadarnică, a lucra fără spor; a nu face nici o treabă
A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina
A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă
A nu fi de nici o treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil
A nu-și da rând = a lucra de zor, a fi neobosit; a se îmbulzi la treabă sau la vorbă
A prinde minte sau a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă
A se afla în treabă = a se amesteca, a interveni într-o discuție sau într-o acțiune numai de formă, fără a aduce vreo contribuție
A se așeza la lucru = a începe să facă o treabă
A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind
A se lăsa de căruță = a renunța la un lucru sau la o treabă începută
A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru
A se învârti (sau a se întoarce, a sări) într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă; a se bucura
A sta (sau a se pune etc.) în drumul cuiva sau a-i sta cuiva în drum = a se afla (sau a ieși) înaintea cuiva, împiedicându-l (să înainteze, să facă o treabă etc.); a împiedica pe cineva într-o acțiune, a i se împotrivi
A tăia frunză la câini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a pierde vremea fără treabă; a trândăvi
A umbla handralău = a umbla de colo până colo fără nici o treabă; a hoinări
A-și căuta de nevoi = a se îngriji de propriile sale interese și obligații, fără a se amesteca în lucruri care nu-i privesc; a-și vedea de treabă
A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă
A-și face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = a) a-și pierde vremea cu o treabă lipsită de importanță sau cu o persoană care creează dificultăți; a părea că lucrează; b) a-și crea singur încurcături
A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită
A-și lua hamul și praștia = a-și căuta de lucru; a se apuca cu hotărâre de treabă; a-și găsi un rost
A-și păzi treaba = a-și vedea de treabă; a fi prudent, rezervat
A-și vedea de sărăcie = a-și vedea de treabă, a nu se amesteca în afacerile altuia
Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură
Se îngroașă gluma (sau treaba, lucrul) = situația ia o întorsătură îngrijorătoare, neplăcută
a face șteamătă = a se preface că are treabă; a-și face de lucru
a umbla piștalắu = a umbla teleleu, încoace și în colo, fără nici o treabă, fără rost

treaba

Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

treabă (pl. trebi) substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	treabă	treaba
nominativ-acuzativ	plural	trebi	trebile
genitiv-dativ	singular	trebi	trebii
genitiv-dativ	plural	trebi	trebilor
vocativ	singular	treabă, treabo
vocativ	plural	trebilor

treabă (pl. treburi) substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	treabă	treaba
nominativ-acuzativ	plural	treburi	treburile
genitiv-dativ	singular	trebi	trebii
genitiv-dativ	plural	treburi	treburilor
vocativ	singular	treabă, treabo
vocativ	plural	treburilor