TRĂSNÍT, -Ă, trăsniți, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Lovit, atins de trăsnet. 2. Zănatic, nebun. ♦ Amețit de băutură; beat. ♦ Năstrușnic, ciudat, extravagant. 3. Fig. Afurisit, blestemat, netrebnic. – V. trăsni1. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
TRĂSNÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A TRĂSNI și A SE TRĂSNI. 2) și substantival fig. fam. (despre persoane) Care comite fapte neobișnuite; afurisit. ◊ A rămâne (a se opri) (ca) ~ a rămâne încremenit (din cauza unei emoții puternice). /v. a trăsni (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
TRĂSNÍT adj. detunat. (Copac ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
TRĂSNÍT adj. v. aiurea, aiurit, amețit, băut, beat, bezmetic, bizar, cherchelit, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, îmbătat, năstrușnic, nebun, neobișnuit, original, paradoxal, singular, smintit, straniu, turmentat, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
trăsni verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) trăsni trăsni re trăsni t trăsni nd singular plural trăsne ște trăsni ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) trăsne sc (să) trăsne sc trăsnea m trăsni i trăsni sem a II-a (tu) trăsne ști (să) trăsne ști trăsnea i trăsni și trăsni seși a III-a (el, ea) trăsne ște (să) trăsnea scă trăsnea trăsni trăsni se plural I (noi) trăsni m (să) trăsni m trăsnea m trăsni răm trăsni serăm, trăsni sem* a II-a (voi) trăsni ți (să) trăsni ți trăsnea ți trăsni răți trăsni serăți, trăsni seți* a III-a (ei, ele) trăsne sc (să) trăsnea scă trăsnea u trăsni ră trăsni seră
* Formă nerecomandată
trăsnit adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular trăsni t trăsni tul trăsni tă trăsni ta plural trăsni ți trăsni ții trăsni te trăsni tele genitiv-dativ singular trăsni t trăsni tului trăsni te trăsni tei plural trăsni ți trăsni ților trăsni te trăsni telor vocativ singular — — plural — —
