(De) mama focului = grozav, strașnic, extraordinar
A (nu) se lăsa tras de mânecă = a (nu) se lăsa prea mult rugat
A avea (o) păsărică (sau păsărele) la cap (sau, rar, sub pălărie) = a fi nebun, a fi trăsnit; a avea idei ciudate, bizare, excentrice
A fi departe (unul de altul) ca cerul de pământ = a nu se potrivi de loc, a fi în contrast (unul cu altul)
A fi lovit (sau bătut, pălit, trăsnit) cu leuca (în cap) = a) a fi zăpăcit, prostănac, idiot; b) a fi beat
A fi tras de păr = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios
A lua (pasaje sau idei) dintr-un autor = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos)
A mătrăși din lumea asta = a ucide
A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie
A rămâne ca lovit de trăsnet = a încremeni, a înlemni (de spaimă, de uimire etc.)
A sta (sau a fi, a rămâne etc.) în (sau la) umbră = a sta (sau a fi, a rămâne etc.) ascuns, retras, deoparte
A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neașteptat
A-i lipsi cuiva o doagă sau a fi (cam) într-o doagă = a fi trăsnit, nebun; a avea comportări anormale
A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, ) a-l trăsni (pe cineva) prin minte = a-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită
A-i veni cineva în minte sau a-i trece, a-i da, a-i trăsni cuiva ceva prin minte = a se gândi (dintr-o dată) la cineva sau la ceva
Câte una (strașnică) = ceva neobișnuit, grozav etc. cata (modificat după al lui cât)
Dintr-o trăsătură de condei = dintr-o dată, fără a sta mult pe gânduri
Dintr-un condei sau dintr-o trăsătură de condei = dintr-o dată
La cataramă = zdravăn, strașnic
Nevoie mare = (exprimând ideea de superlativ) strașnic, grozav
Nu e nici câine, nici ogar = nu are o trăsătură distinctivă, o situație clară
O mamă de bătaie = o bătaie strașnică
Pe cinste = care este foarte bun, foarte frumos; grozav, strașnic
Talie efilată = mijloc subțire, tras prin inel
Tras (ca) prin(tr-un) inel = cu talia subțire; zvelt
TRAS, -Ă,trași, -se, adj., s. m. 1. Adj. (Despre față sau părți ale ei) Slab, obosit, sleit (de boală, de supărare etc.); (despre oameni) care are fața slabă, obosită, suptă. 2. S. m. Persoană asupra căreia s-a emis o trată pe care este obligată să o plătească la scadență. – V. trage. (Sursa: DEX '98 )
TRAS ~să (~și, ~se) v.A TRAGE și A SE TRAGE. ◊ ~ la față foarte slăbit (din cauza bolii, a supărării etc.). /v. a trage (Sursa: NODEX )
TRASs. m. (fin.) debitor asupra căruia s-a emis o cambie, pe care este obligat să o onoreze la scadență. (după it. trassato) (Sursa: MDN )
TRAS adj. 1. v. suflecat. 2. v. slab. (Sursa: Sinonime )
