A cloci pe vatră = a lenevi (la căldură), a trândăvi A sta (sau a zăcea) pe cotlon = a pierde vremea; a lenevi, a trândăvi A sta (sau a zăcea) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a trândăvi A sta (sau a ședea) cu mâinile subsuoară (sau subsuori) = a sta degeaba, a trândăvi; a sta cu mâinile în sân A tăia frunză la câini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a pierde vremea fără treabă; a trândăvi a sta popistan = a nu face nimic, a trândăvi TRẤNDAV, -Ă, trândavi, -e, adj. (Pop.; despre oameni sau despre firea lor; și substantivat) Care se mișcă și lucrează încet și în silă; căruia îi place să lenevească; leneș, molatic, inactiv. [Acc. și: trândáv ] – Cf. scr. truntav. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
A TRÂNDĂVÍ ~ésc intranz. A-și petrece vremea lenevind; a lenevi; a lenoși. /Din trândav (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
TRÂNDAV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care trândăvește; care nu vrea să muncească; leneș; lenos; puturos. /cf. sl. truntav (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
TRÂNDAV adj., s. v. leneș. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
TRÂNDĂVÍ vb. v. lenevi . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
A trândăvi ≠ a lucra, a munci, a se trudi (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
Trândav ≠ harnic, muncitor, robaci, truditor (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
trândav adj. m., pl. trândavi, f. sg. trândavă, pl. trândave (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
trândăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvésc, imperf. 3 sg. trândăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. trândăveáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
trândav adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular trâ ndav trâ ndavul trâ ndavă trâ ndava plural trâ ndavi trâ ndavii trâ ndave trâ ndavele genitiv-dativ singular trâ ndav trâ ndavului trâ ndave trâ ndavei plural trâ ndavi trâ ndavilor trâ ndave trâ ndavelor vocativ singular trâ ndavule trâ ndavo plural trâ ndavilor trâ ndavelor
trândav adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular trânda v trânda vul trânda vă trânda va plural trânda vi trânda vii trânda ve trânda vele genitiv-dativ singular trânda v trânda vului trânda ve trânda vei plural trânda vi trânda vilor trânda ve trânda velor vocativ singular trânda vule trânda vo plural trânda vilor trânda velor
trândăvi verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) trândăvi trândăvi re trândăvi t trândăvi nd singular plural trândăve ște trândăvi ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) trândăve sc (să) trândăve sc trândăvea m trândăvi i trândăvi sem a II-a (tu) trândăve ști (să) trândăve ști trândăvea i trândăvi și trândăvi seși a III-a (el, ea) trândăve ște (să) trândăvea scă trândăvea trândăvi trândăvi se plural I (noi) trândăvi m (să) trândăvi m trândăvea m trândăvi răm trândăvi serăm, trândăvi sem* a II-a (voi) trândăvi ți (să) trândăvi ți trândăvea ți trândăvi răți trândăvi serăți, trândăvi seți* a III-a (ei, ele) trândăve sc (să) trândăvea scă trândăvea u trândăvi ră trândăvi seră
* Formă nerecomandată
