Dex.Ro Mobile
TRÁGUS s. n. proeminență mică a cartilajului pavilionului urechii, înaintea conductului auditiv extern. (< fr. tragus) (Sursa: MDN )

Declinări/Conjugări
tragus   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tragus tragusul
plural tragusuri tragusurile
genitiv-dativ singular tragus tragusului
plural tragusuri tragusurilor
vocativ singular
plural