TRACTÁRE,tractări, s. f. Acțiunea de a tracta2 și rezultatul ei. – V. tracta2. (Sursa: DEX '98 )
TRACTÁREs.f. Acțiunea de a tracta și rezultatul ei; tracțiune. [< tracta]. (Sursa: DN )
TRACTÁRE s. v. remorcare. (Sursa: Sinonime )
tractáre (tracțiune) s. f., g.-d. art. tractării; pl. tractări (Sursa: Ortografic )
TRACTÁ1 vb. I. v. trata. (Sursa: DEX '98 )
TRACTÁ2, pers. 3 tractează, vb. I. Tranz. A remorca un vehicul. – Din fr. tracter. (Sursa: DEX '98 )
A TRACTÁ ~éztranz. rar (vehicule) A face să se miște, exercitând o forță (prin tragere după sine). /<fr. tracter (Sursa: NODEX )
TRACTÁvb. I. tr. A exercita o forță de tracțiune asupra unui vehicul; a trage. [P.i. -tez. / < tractat, după fr. traction, tractoire < lat. tractio < trahere – a trage]. (Sursa: DN )
TRACTÁvb. tr. a exercita o forță de tracțiune asupra unui vehicul. (< fr. tracter) (Sursa: MDN )
TRACTÁ vb. v. remorca. (Sursa: Sinonime )
tractá vb., ind. prez. 1 sg. tractéz, 3 sg. și pl. tracteáză (Sursa: Ortografic )