TRABÁNT, trabanți, s. m. (Germanism înv.) Soldat din garda unui principe; halebardier. – Germ. Trabant. (Sursa: DLRM )
TRABÁNT s. v. halebardier. (Sursa: Sinonime )
trabánt s.m. (înv.) 1. soldat infanterist; dorobanț. 2. satelit. (Sursa: DAR )
trabánt s. m., pl. trabánți (Sursa: Ortografic )
| trabant substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | trabant | trabantul |
| plural | trabanți | trabanții |
| genitiv-dativ | singular | trabant | trabantului |
| plural | trabanți | trabanților |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
