TOXÍC, -Ă, toxici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care poate intoxica, otrăvi; otrăvitor. 2. Otravă. – Din fr. toxique. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TÓXIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care produce intoxicare, otrăvire; otrăvitor. // s.n. Otravă. // (Și în forma tox-, toxi-, toxico-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „otrăvitor”, „care are toxine”, „(referitor la) toxine”. [Cf. fr. toxique, it. toxico, lat. toxicum, gr. toxikon – otravă]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TÓXIC1, -Ă I. adj. (despre substanțe) care produce intoxicare, otrăvire; otrăvitor. II. s. n. otravă. (< fr. toxique, lat. toxicus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TOXIC2(O)- elem. tox(i)-. (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TÓXIC adj. otrăvitor, (pop.) otrăvicios. (Substan-ță ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

TÓXIC s. v. otravă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Toxic ≠ antitoxic, atoxic, netoxic (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

tóxic adj. m., pl. tóxici; f. sg. tóxică, pl. tóxice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

tóxic s. n., pl. tóxice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TÓXIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre substanțe, factori etc.) Care intoxică organismul. Produs ~. /<lat. toxicum, fr. toxique (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard