TOROPEÁLĂ, toropeli, s. f. 1. Stare de amorțeală, de buimăceală (premergătoare somnului); somnolență. ♦ Lâncezeală, apatie. ♦ Visare, reverie. 2. Căldură mare; arșiță, dogoare, zăpușeală. 3. (Reg.) Bătaie zdravănă. – Toropi + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )
TOROPEÁLĂ s. 1. v. amorțeală. 2. v. ațipire. 3. v. moleșeală. 4. v. caniculă. (Sursa: Sinonime )
toropeálă (moleșeală, căldură) s. f., g.-d. art. toropélii; pl. toropéli (Sursa: Ortografic )
TOROPEÁLĂ ~éli f. 1) Stare de moleșeală care precede somnul. 2) Căldură mare; arșiță. /a toropi + suf. ~eală (Sursa: NODEX )
| toropeală substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | toropeală | toropeala |
| plural | toropeli | toropelile |
| genitiv-dativ | singular | toropeli | toropelii |
| plural | toropeli | toropelilor |
| vocativ | singular | toropeală, toropealo |
| plural | toropelilor |