Dex.Ro Mobile
TORNÁDĂ1, tornade, s. f. Furtună violentă (în formă de vârtej), care afectează regiuni întinse; vârtej de vânt devastator cu o arie restrânsă, adesea însoțit de ploi torențiale. – Din fr. tornade. (Sursa: DEX '98 )

TORNÁDĂ2, tornade, s. f. Dedicație care încheia poezia trubadurilor și în care se reluau o idee și unele versuri deja exprimate. – Din fr. tornada. (Sursa: DEX '98 )

TORNÁDĂ s.f. 1. Trombă de vânt cu o viteză foarte mare, care produce mari stricăciuni. 2. Dedicație care încheia poezia trubadurilor și în care se relua o idee deja exprimată și unele versuri folosite mai înainte în aceeași piesă. [Var. tornado s.n. / < fr. tornade, cf. sp. tornado – furtună]. (Sursa: DN )

TORNÁDĂ1 s. f. trombă de vânt cu o viteză foarte mare, care produce mari stricăciuni. (< fr. tornade, sp. tornado) (Sursa: MDN )

TORNÁDĂ2 s. f. dedicație care încheia poezia trubadurilor și în care se relua o idee deja exprimată și unele versuri folosite mai înainte în aceeași piesă. (< fr. tornada) (Sursa: MDN )

tornádă s. f., g.-d. art. tornádei; pl. tornáde (Sursa: Ortografic )

TORNÁDĂ ~e f. Vârtej violent, însoțit adeseori de ploi torențiale, care cuprinde regiuni întinse. /<fr. tornade, sp. tornado (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tornadă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular torna tornada
plural tornade tornadele
genitiv-dativ singular tornade tornadei
plural tornade tornadelor
vocativ singular tornadă, tornado
plural tornadelor