Dex torcreta, torcreta, definiţie torcreta, dex.ro Mobile

TORCRETÁ, torcretéz, vb. I. Tranz. (Constr.) A aplica sub presiune un strat de mortar, de ciment sau de beton, pe o suprafață. – Din germ. torkretieren. (Sursa: DEX '98 )

TORCRETÁ vb. I. tr. A aplica sub presiune un strat de mortar cu ciment pe o rocă (cu ajutorul unor mașini speciale). [< germ. torkretieren]. (Sursa: DN )

TORCRETÁ vb. tr. a aplica, sub presiune, un mortar de ciment, de beton fin, pentru executarea plăcilor subțiri de beton armat, a unor tencuieli de calitate superioară. (< germ. torkretieren) (Sursa: MDN )

torcreta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) torcreta	torcretare	torcretat	torcretând	singular	plural
		(a) torcreta	torcretare	torcretat	torcretând	torcretează	torcretați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	torcretez	(să) torcretez	torcretam	torcretai	torcretasem
	a II-a (tu)	torcretezi	(să) torcretezi	torcretai	torcretași	torcretaseși
	a III-a (el, ea)	torcretează	(să) torcreteze	torcreta	torcretă	torcretase
plural	I (noi)	torcretăm	(să) torcretăm	torcretam	torcretarăm	torcretaserăm, torcretasem*
	a II-a (voi)	torcretați	(să) torcretați	torcretați	torcretarăți	torcretaserăți, torcretaseți*
	a III-a (ei, ele)	torcretează	(să) torcreteze	torcretau	torcretară	torcretaseră

* Formă nerecomandată