TÓNUS,tonusuri, s. n. 1. Stare permanentă de ușoară tensiune a mușchilor unui organism sănătos (aflat în repaus). 2. Stare permanentă de e*******e (în condiții de repaus) a centrilor nervoși. ♦ Fig. Energie, vigoare. – Din fr. tonus. (Sursa: DEX '98 )
TÓNUSs.n. Stare de funcționare latentă a mușchilor sau a nervilor în repaus, în măsură a se modifica la intervenția diverșilor e*******i. ♦ (Fig.) Energie, vigoare. [< fr., lat. tonus, cf. gr. tonos]. (Sursa: DN )
TÓNUSs. n. 1. stare de funcționare a mușchilor sau a nervilor de repaus, în măsură a se modifica la intervenția diverșilor e*******i. 2. (fig.) energie, vigoare. (< fr. tonus) (Sursa: MDN )
tónus s. n., pl. tónusuri (Sursa: Ortografic )
TÓNUS ~urin. 1) Stare normală a mușchilor sau a centrilor nervoși ai unui organism sănătos. 2) Stare permanentă de e*******e a centrilor nervoși în condiții de repaus. 3) fig. Capacitate de a face ceva; putere fizică. /<fr. tonus (Sursa: NODEX )
