TOMNÁTIC, -Ă, tomnatici, -ce, adj. 1. Care apare toamna, care se face toamna; de toamnă. ♦ (Despre pomi) Care rodește toamna; (despre fructe) care se coace toamna. ♦ (Adverbial) Ca toamna, a toamnă; fig. trist, melancolic. 2. Fig. (Despre oameni) Trecut de maturitate, ajuns la vârsta care precedă bătrânețea. ◊ Flăcău (sau holtei, fecior) tomnatic = bărbat trecut de tinerețe și rămas neînsurat. [Var.: tomnátec, -ă adj.] – Toamnă + suf. -atic. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TOMNÁTIC adj. (livr.) autumnal, (reg.) tomniu. (Fructe ~; zile ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Tomnatic ≠ primăvăratic (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

tomnátic adj. m., pl. tomnátici; f. sg. tomnátică, pl. tomnátice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

tomnátic s. n. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TOMNÁTIC1 ~ce n. înv. Loc unde se poate sta la adăpost în timpul toamnei. /toamnă + suf. ~atic (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TOMNÁTIC2 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de toamnă; propriu toamnei; autumnal. Ploaie ~că. 2) (despre fructe, legume) Care se coace toamna. Ridiche ~că. 3) (despre pomi) Care are fructe ce se coc toamna. 4) fig. (despre persoane) Care este înaintat în vârstă. ◊ Flăcău ~ bărbat matur, rămas neînsurat. /toamnă + suf. ~atic (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard