TIPĂRITÚRĂ, tipărituri, s. f. Lucrare, carte tipărită. – Tipări + suf. -tură. (Sursa: DEX '98 )
TIPĂRITÚRĂ s. 1. imprimat, (rar) tipăreală, (înv.) publicare, tipărire. (Tot felul de ~i.) 2. carte, lucrare, operă, scriere, tom, volum, (livr.) op. (O ~ voluminoasă.) (Sursa: Sinonime )
tipăritúră s. f., g.-d. art. tipăritúrii; pl. tipăritúri (Sursa: Ortografic )
TIPĂRITÚRĂ ~i f. 1) Publicație tipografică finită imprimată. 2) Caracterul semnelor grafice dintr-un text tipărit. /a tipări + suf. ~ătură (Sursa: NODEX )
| tipăritură substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | tipăritură | tipăritura |
| plural | tipărituri | tipăriturile |
| genitiv-dativ | singular | tipărituri | tipăriturii |
| plural | tipărituri | tipăriturilor |
| vocativ | singular | tipăritură, tipărituro |
| plural | tipăriturilor |
