A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate
A căuta (pe cineva sau ceva) ca iarba de leac sau a umbla (după cineva sau ceva) ca după iarba de leac = a căuta cu înfrigurare, pretutindeni
A pune (sau a întinde, a așterne) masa = a aranja, a pregăti și a pune pe masă toate cele necesare pentru a servi mâncarea
A ridica pretenții = a formula o pretenție, a pretinde să i se dea ceva; a revendica
A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează
A se așeza în pat = a se întinde în pat; a se culca
A se așterne țărânii = a se întinde la pământ
A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ
A se întinde (sau, rar, a se răspândi, a cuprinde etc.) ca pecinginea (ori, rar, ca o pecingine) = a se propaga foarte mult, nestăvilit, pretutindeni; a se lăți
A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp
A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva
A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține
A se întinde la cașcaval = a avea pretenții exagerate față de drepturile sau de posibilitățile sale
A se întinde la vorbă sau a o întinde la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba
A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile
A se ține de coada cuiva sau a se ține (sau a umbla) coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva
A se ține grapă de cineva = a însoți pretutindeni pe cineva
A se ține scai (de cineva) sau a se ține (de cineva) ca scaiul (de oaie) = a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni
A trage pe calapod = a întinde pe calapod
A umbla ca mânzul după iapă sau a merge (ori a se ține) mânz (după cineva) = a se ține pretutindeni după cineva, a nu se dezlipi (de cineva), a se ține scai (de cineva)
A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) a veni în ajutorul cuiva
A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal; a pregăti cuiva o capcană
A întinde (sau a pune) cuiva o cursă (sau cursa) = a căuta să ademenească pe cineva pentru a-l prinde sau pentru a-l da de gol
A întinde ața = a depăși (prin comparare) limita îngăduită
A întinde coarda până se rupe (sau plesnește) sau a întinde prea tare coarda = a împinge până la extrem o situație, a depăși limitele îngăduite într-o situație dată
A întinde hora = a forma o horă
A întinde la jug = a munci din greu
A întinde masă mare sau a ține masă întinsă = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; a se ține de petreceri
A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomană
A întinde pasul = a merge cu pași mari și grăbiți
A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ
A întinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a forța lucrurile, a exagera în ceva
A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă
La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare; pretutindeni, necontenit
Pe toate cărările = în tot locul, pretutindeni, la tot pasul
Pe toate drumurile = peste tot, pretutindeni
Pe toate potecile = peste tot, în orice loc, pretutindeni
Prin munți și văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul
Tule-o! sau tulea! = pleacă imediat (și repede)! fugi! șterge-o! întinde-o!
În (cele) patru zări (sau colțuri, vânturi etc.) = în toate direcțiile; pretutindeni
În (sau din, prin) toate părțile = (de) pretutindeni; (de) peste tot
În (sau peste) tot locul = pretutindeni
În (sau prin) toată lumea (sau lumea toată) = pretutindeni, peste tot
În (sau prin, din) toate unghiurile = (de) pretutindeni, în (sau prin, din) toate părțile
În dreapta și în stânga sau de-a dreapta și de-a stânga = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni
În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni
În lung și în lat (sau larg) = în toate direcțiile, peste tot, pretutindeni
În lungiș și (în) curmeziș sau și (în) cruciș și (în) curmeziș = în lung și (în) lat, peste tot, pretutindeni
În lungiș și în curmeziș = în toate direcțiile, pretutindeni
în lățiș și în curmeziș = în lung și în lat, în toate direcțiile; pretutindeni
TÍNDE,tind, vb. III. Intranz. 1. A-și îndrepta năzuințele sau activitatea spre atingerea unui obiectiv, spre câștigarea unui lucru dorit; a aspira, a năzui. 2. (Despre obiecte) A avea tendința să..., a evolua într-o anumită direcție și de o anumită manieră. – Din fr. tendre, lat. tendere (după întinde). (Sursa: DEX '98 )
TÍNDE vb. v. aspira. (Sursa: Sinonime )
TÍNDE vb. v. circula, culca, da, extinde, împrăștia, încredința, înmâna, întinde, lăți, lungi, preda, propaga, răspândi, remite, transmite, trânti. (Sursa: Sinonime )
tínde (-dm -ns), vb. – 1. A întinde, a extinde. – 2. A năzui, a aspira. – Mr. tindu, timsu, tes. tindire, megl. tind, tins, tindiri. Lat. tĕndĕre (Pușcariu 1735; REW 8640), cf. it. tendere, prov., fr. tendre, sp., port. tender; sensul al doilea a fost luat din franceză. – Der. întinde, vb. ( a trage în lungime, a extinde; a etira, a lungi; a destinde, a lărgi, a desface, a dezdoi; a arma, a dispune, a așeza; a încorda arcul, a înțepeni; refl., a se mări în lungime, a pune caii la goană; refl., a se desfășura, a se dezvolta; refl., a pretinde prea mult, a depăși limitele; refl., a deveni vîscos un lichid prin alterare), cu pref. în-, sau direct din lat. intĕndĕre (DAR; Rosetti, I, 173), care s-a dezvoltat în alte idiomuri romanice cu sensul special de „a înțelege, a auzi”; întins adv. (direct, fără ocolișuri); (în)tinzător, adj. (care se întinde; s. n., tindeche la războiul de țesut); (în)tinzătoare, s. f. (lambă, lanț sau funie care leagă crucea proțapului cu capetele osiei la car); întindere, s. f. (extensie, desfășurare, tensiune, încordare, suprafață); întinsoare, s. f. (tensiune, încordare; scurtătură); întinsură, s. f. (extensiune); întinzătură, s. f. (extensiune); întinzime, s. f. (extensiune), cuvînt înv.; destinde, vb. (a relaxa, a diminua încordarea). – Der. neol. extinde, vb., după fr. étendre; pretinde, vb., după fr. prétendre; pretenți(un)e, s. f., din fr. prétention; pretențios, adj., din fr. prétentieux; pretendent, s. m., din fr. prétendant. (Sursa: DER )
tínde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tind, imperf. 3 sg. tindeá; conj. prez. 3 sg. și pl. tíndă; ger. tinzând; part. tins (Sursa: Ortografic )
TÍNDĂ,tinde, s. f. Încăpere mică situată la intrarea caselor țărănești. ◊ Expr. A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina. ♦ (Înv.) Coridor, galerie. ♦ Pronaos. ♦ Prispă, pridvor, cerdac. [Pl. și: tinzi] – Lat. *tenda (< tendere). (Sursa: DEX '98 )
A TÍNDE tindintranz. A-și orienta activitatea (spre atingerea unui scop), fiind stăpânit de o dorință puternică; a năzui; a aspira; a ținti. /<lat. tendere (Sursa: NODEX )
TÍNDĂ ~ef. 1) Prima încăpere prin care se intră în casele țărănești. ◊ A face (ceva) până în ~ a face un lucru parțial; a nu duce (ceva) la bun sfârșit. 2) Încăpere de la intrarea în biserică. [G.-D. tindei; Pl. și tinzi] /<lat. tenda (Sursa: NODEX )
TÍNDĂ s. 1. cerdac. 2. v. pridvor. 3. v. pronaos. 4. cerdac, pridvor. (~ la moara de vânt.) (Sursa: Sinonime )
TÍNDĂ s. v. coridor, culoar, galerie, gang, limbă. (Sursa: Sinonime )
tíndă s. f., g.-d. art. tíndei/tínzii; pl. tínde/tinzi (Sursa: Ortografic )
