Dex.Ro Mobile
TEXTURÁ, texturez, vb. I. Tranz. A face să crească volumul fibrelor sintetice textile în vederea îmbunătățirii calității termoizolante, extensibile etc. – Din engl. texture. (Sursa: DEX '98 )

TEXTURÁ vb. tr. a modifica proprietățile fizice ale fibrelor sintetice textile în scopul îmbunătățirii calităților termoizolante, extensibile etc. (< fr. texturer) (Sursa: MDN )

texturá vb., ind. prez. 1 sg. texturéz, 3 sg. și pl. textureáză (Sursa: Ortografic )

TEXTÚRĂ, texturi, s. f. 1. Constituția unei roci sau a unui aliaj din punctul de vedere al orientării în spațiu a părților componente. 2. Țesătură, urzeală. 3. Imprimat de dimensiuni mici, sub formă de fâșie, care se lipește într-o lucrare tipărită, acoperind pasajele care trebuie rectificate. – Din fr. texture, lat. textura. (Sursa: DEX '98 )

TEXTÚRĂ ~i f. 1) Mod de dispunere a firelor într-o țesătură; urzeală. 2) Structură a unui corp solid (rocă, aliaj etc.) considerată sub aspectul orientării spațiale a elementelor ei constitutive. ~ plană. ~ axială. ~ fibroasă. 3) poligr. Fâșie imprimată care se lipește peste pasajul ce trebuie rectificat al unei publicații. /<fr. texture, lat. textura (Sursa: NODEX )

TEXTÚRĂ s.f. 1. (Rar) Țesătură, urzeală. ♦ Structura unei roci sau a unui aliaj considerată numai sub aspectul dispoziției spațiale. 2. (Poligr.) Imprimat de dimensiuni mici, sub formă de fâșie, care se lipește într-o lucrare tipărită, acoperind pasaje care trebuie rectificate. [Cf. fr. texture, lat. textura]. (Sursa: DN )

TEXTÚRĂ s. f. 1. aspectul unei țesături, determinat de finețea și legătura firelor. 2. structura unei roci, a unui aliaj, a unui material solid. 3. felul cum sunt dispuse fibrele unei părți a corpului. 4. mod de dispunere a componentelor unei lucrări muzicale sau literare. 5. imprimat de dimensiuni mici, sub formă de fâșie, care se lipește într-o lucrare tipărită peste pasajele care trebuie rectificate. (< fr. texture, lat. textura) (Sursa: MDN )

TEXTÚRĂ s. țesătură, urzeală. (O stofă cu ~ deasă.) (Sursa: Sinonime )

textúră s. f., g.-d. art. textúrii; pl. textúri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
textura   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) textura texturare texturat texturând singular plural
texturea texturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) texturez (să) texturez texturam texturai texturasem
a II-a (tu) texturezi (să) texturezi texturai texturași texturaseși
a III-a (el, ea) texturea (să) textureze textura textură texturase
plural I (noi) texturăm (să) texturăm texturam texturarăm texturaserăm, texturasem*
a II-a (voi) texturați (să) texturați texturați texturarăți texturaserăți, texturaseți*
a III-a (ei, ele) texturea (să) textureze texturau textura texturaseră
* Formă nerecomandată

textură   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular textu textura
plural texturi texturile
genitiv-dativ singular texturi texturii
plural texturi texturilor
vocativ singular textură, texturo
plural texturilor