CANTAT s. n. Faptul de a canta. ♦ Sunet caracteristic (placut) scos de unele pasari si insecte. ◊ Expr. La (sau pe la, spre) cantatul cocosilor = (pe) la miezul noptii sau in zorii zilei. – V. canta.

CANTATOR, -OARE, cantatori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (Despre oameni) Care canta, care are voce; (despre pasari) care scoate sunete placute, melodioase. 2. S. m. (Inv.) Cantaret (1) (de profesie). 3. S. m. (Inv.) Cantaret (2). 4. s. m. (Pop.) Cocos. ♦ (In expr.) (Pe) la cantatori = in zorii zilei. – Canta + suf. -ator.

ZARE, zari, s. f. 1. Partea cerului sau a pamantului pe care o margineste linia orizontului; orizont. ◊ Loc. adv. In zare sau (rar) In zari = la orizont; p. ext. departe. Din zari = din departari. ♦ (La pl.) Vazduh. 2. Lumina care se imprastie in jurul unei surse luminoase; raza. ♦ Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect (transparent) asezandu-l in dreptul unei surse de lumina pentru a-l vedea mai bine. (O) zare de... = o cantitate mica de...** Zori de ziua, zorii zilei, 3. Culme, creasta, coama, varf. – Din sl. zarja.

ZORI¹ s. m. pl. 1. Lumina care se arata pe cer inainte de a rasari Soarele; timp al zilei cand rasare Soarele; faptul zilei, aurora. ◊ Loc. adv. In zori de zi (sau de ziua) sau pana-n zori, din zori, in zorii zilei, in zorii zorilor, in (sau la) revarsatul zorilor sau o data cu zorile = dis-de-dimineata. Din zori si pana-n seara (sau noapte) = toata ziua. Din zori in zori = ziua si noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. ◊ Expr. A se (re)varsa sau a (se) crapa, a se ivi, a se zari, a miji zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziua) sau a da in fapt (sau a se crapa, a se anunta) de zori = a aparea zorile, a incepe sa se faca ziua, sa se lumineze. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joaca la nunta; melodie dupa care se executa acest dans; melodie care se canta miresei la uncrop. [Art.: zorii si (f.) zorile] – Din sl. zorĩ (gen. pl. al lui zorja).

DIS-DE-DIMINEATA adv. Foarte de dimineata; in zorii zilei. [Var.: (pop.) des-de-dimineata, des-dimineata adv.] – Dis- + de⁴ + dimineata.

CRAPAT¹ s. n. Faptul de a (se) crapa. ◊ Expr. Crapatul zilei (sau de ziua) = ivirea zorilor, zorii zilei. ♦ Spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmata uneori de moartea animalului. – V. crapa.

alba (zorii zilei) s. f. art.

CANTAT n. (mai ales despre pasari) v. CANTEC. ◊ La (sau pe la, spre) ~ul cocosilor pe la miezul noptii sau in zorii zilei. /v. a canta

DIS-DE-DIMINEATA adv. Foarte de dimineata; in zorii zilei. /dis- + de + dimineata

GEANA gene f. 1) Fir de par de pe marginea pleoapei. 2) fig. Fasie luminoasa; dunga de lumina (pe un deal, pe o culme, pe un nor etc.). ◊ In ~a zilei in zorii zilei; dis-de-dimineata. [G.-D. genei] /<lat. genna

A MANECA manec intranz. pop. 1) A se scula in zorii zilei; a se trezi cu noaptea in cap. 2) A pleca dis-de-dimineata. /<lat. manicare

ROUA f. 1) Picaturi mici de apa care se formeaza prin condensarea vaporilor din atmosfera si care se depun pe suprafata pamantului in noptile sau in diminetile racoroase de vara. ◊ Pe ~ de dimineata; in zorii zilei. 2): Roua-cerului planta erbacee, insectivora, cu flori mici albe, cu frunze acoperite cu peri, care secreta o substanta cu ajutorul careia sunt digerate insectele. [G.-D. rouai] /<lat. ros, roris

manec s.n. (reg.) zorii zilei.

AURORAL, -A adj. 1. referitor la aurora. 2. (despre specii) activ in zorii zilei. 3. (fig.) de aurora (2). (< fr. auroral)

MANEC s. n. (Pop.) Faptul zilei, zorii zilei. – Postverbal al lui maneca.

ZORI¹ s. m. pl. 1. Lumina care se arata pe cer inainte de a rasari soarele; faptul zilei, aurora. ◊ Loc. adv. In zori sau in zori de zi (sau de ziua), ori pana-n zori, din zori, in zorii zilei, in zorii zorilor, sau de (o data) cu zorile sau catre zorirea zorilor = dis-de-dimineata. ◊ Expr. Din zori si pana-n seara (sau noapte) = toata ziua. Din zori in zori = ziua si noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. A se (re)varsa (sau a (se) crapa, a se ivi, a se zari, a miji) zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziua) sau a da in fapt (sau a se anunta) de zori = a aparea zorile, a incepe sa se faca ziua. ◊ Luceafar-de-zori = numele popular al stelei Sirius. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joaca la nunta si melodia dupa care se executa; melodie care se canta miresei la uncrop. [Art.: zorii si zorile^[1]] – Slav (v. sl. zorja).

ZARE, zari, s. f. 1. Partea cerului sau a pamantului pe care o margineste linia orizontului. ◊ Loc. adv. In zare sau (rar) in zari = la orizont; p. ext. departe. Din zari = din departari. ◊ Expr. A se uita (sau a privi) in zare (sau in zari) = a se uita spre orizont, in departare, fara o tinta precisa. In zarea departata sau in fundul zarii = in departare, departe. ♦ (La pl.) Vazduh. Vei privi prin zari senine Stelele (COSBUC). 2. Lumina. Mosneagul puse mana pe pahar si-l ridica in zarea fanarului (SADOVEANU). ◊ Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect transparent, asezandu-l in dreptul unei surse de lumina. O zare de... = o cantitate mica de... ♦ Raza. Esti demon, copila, ca numai c-o zare Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare Facusi pe-al meu inger cu spaima sa zboare (EMINESCU). ♦ Zori de ziua, zorii zilei. De ce sa cada crinul in zarea diminetii? (ALECSANDRI). 3. Culme, creasta, varf. – Slav (v. sl. zarja).

MANECAT s. n. Faptul de a (se) maneca. ♦ zorii zilei. ◊ Loc. adv. De (sau la, pe, in etc.) manecate = foarte de dimineata, dis-de-dimineata. – V. maneca.

REVARSAT¹ s. n. (In sintagma) Revarsatul zorilor (sau zilei) sau revarsat de zori (sau de ziua) = timpul cand se lumineaza de ziua, zori de zi. – V. revarsa.

LIMPEDE adj., adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. bine. 3. adj. v. senin. 4. adj. luminos, senin. (O zi ~; zori ~zi.) 5. adj. clar, cristalin, curat, pur, transparent, (pop.) vioara, (Transilv.) tistas, (inv.) chiar. (Apa ~ de izvor.) 6. adj. v. evident. 7. adv. v. evident. 8. adj. clar, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce ~.) 9. adj. clar, deslusit, explicit, expres, inteligibil, lamurit, net, precis, raspicat, (livr.) comprehensibil, (inv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmatie ~.) 10. adv. clar, deslusit, explicit, expres, lamurit, raspicat, (rar) aievea, (inv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (I-am spus ~.)

MANECAT n. 1) v. A MANECA. 2) zorii zilei. ◊ Pe (la) ~e dimineata foarte devreme. /v. a maneca

REVARSAT n. : ~ul zorilor (sau zilei), ~ de zori (sau de ziua) momentul cand se face ziua; zori de zi. /v. a se revarsa

smicea, smicele, s.f. 1. (inv. si reg.) varf ascutit al unor obiecte, al unor organe anatomice etc. 2. (reg.) cantitate mica din ceva. 3. (inv.) bucata mica (rupta sau taiata) din ceva; farama. 4. (reg.) nume dat unor obiecte cu varf ascutit: fus, betisor, cutitas, cutit. 5. (pop.) ramura tanara, lastar, mlada, mladita. 6. (pop.) ramura de mar sau de par cu muguri vegetativi. 7. (reg.; la pl.; in sintagma) samcele de ziua = zori (ale zilei). 8. (reg.) spic subtire de iarba.

zori s. f. pl. – Faptul zilei, aurora. – Megl. zor. Sl. zoria, zaria (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 469; Conev 36), cf. zare, si bg. zora „aurora”, zori „in zori, dis-de-dimineata”. – Der. zori, vb. refl. (a se face ziua); zorea, s. f. (clopotel, Ipomaea purpurea), cf. numele sau fr. belle-de-jour; zorila, s. m. (personaj din mitologia populara, reprezinta zorile; luceafarul de dimineata; nume de bou); zorit, s. n. (in Trans., obicei folcloric care consta dintr-o cintare matinala pentru tinerii casatoriti).

ziUSOARA s. f. (Rar) ziulica. ◊ Loc. adv. La ziusoara = in zori de zi, dis-de-dimineata. [Pr.: zi-u-] – zi + suf. -usoara.

MURG¹ s. n. 1. (Inv. si pop.) Amurg. 2. (Rar) zori de zi. – Et. nec.

zori³, pers. 3 zoreste, vb. IV. (Uneori in expr. a zori de ziua) ~.

REVARSA, revars, vb. I. Refl. (Despre ape curgatoare; la pers. 3) A se varsa peste maluri, a iesi din albie, a inunda. ♦ A curge din belsug. ♦ Fig. (Fam.; despre corpul omului sau despre parti ale lui) A atarna de prea multa grasime, a se lasa de prea multa grasime. 2. Refl. (Despre oameni, vehicule etc.) A se raspandi, a se imprastia in numar mare; a impanzi. 3. Refl. (Despre lumina, caldura, mirosuri) A se imprastia, a se raspandi; a se difuza. ◊ Expr. A se revarsa zorile (sau zori de ziua) sau a se revarsa de ziua = a se lumina de ziua, a se ivi zorile. 4. Tranz. (Pop.) A asterne in cantitate mare peste ceva; a imprastia, a presara din belsug. – Lat. reversare.

APRINS¹ n. : La (sau pe la) ~ul lumanarilor pe inserate. La ~ul zorilor spre ziua. /v. a (se) aprinde

AURORA ~e f. 1) Lumina rosie-portocalie care apare la orizont si vesteste rasaritul soarelui. 2) Interval de timp, inainte de rasaritul soarelui, cand pe cer apare o asemenea stralucire; zori de zi. ◊ ~a boreala lumina difuza rosie sau verde care coloreaza cerul in timpul noptii in regiunile polare. 3) fig. Moment sau perioada de inceput. ~a reformei. ~a vietii. [G.-D. aurorei; Sil. a-u-] /<lat. aurora, fr. aurore

COCOS ~i m. 1) Pasare domestica cu o creasta rosie pe cap, cu penele cozii lungi si arcuite si cu pinteni tari la picioare; masculul gainii. ◊ La (pe la sau spre) cantatul ~ilor in zori de zi. Basmul (sau povestea) cu ~ul rosu istorie fara sfarsit sau neadevarata. 2) pop. Mascul al unor pasari. ~ul potarnichii. 3) Ciocanel care loveste percutorul la armele de foc. 4) Miezul de la harbuz, mai dulce si fara samburi; inima. 5) la pl. Graunte de porumb coapte in sare sau in nisip infierbantat si desfacute in forma de floricele; cocosei. 6): ~ de vant figura de metal, reprezentand un cocos, instalata pe acoperisul casei, care, fiind mobila, arata dincotro bate vantul; girueta. ◊ A fi ~ de vant a se da dupa imprejurari; a fi conformist. /<sl. kokosi

DIMINEATA ~eti f. Interval de timp intre zori si pana la pranz; prima parte a zilei. ◊ De ~ (de) la inceputul zilei. Spre ~ inainte de a se zori. In faptul ~etii in zori de zi. Mai de ~ mai devreme. [Sil. -nea-] /cf. it. domani, fr. demain

A SE zori pers.3 se ~este intranz. A se ivi zorile; a se face ziua. /Din zori

ALBORADA s.f. Cantare executata in onoarea si sub fereastra cuiva in zori de zi; albada. [Pl. -de. / < sp. alborada, cf. lat. alba – zori de zi].

AUBADA s.f. Poezie lirica medievala care se recita in zori. [Pron. o-ba-, pl. -de. / < fr., prov. aubade, cf. aube – zori de zi].

AURORA s.f. 1. Lumina care preceda rasaritul soarelui; zori de zi. ◊ Aurora polara (boreala sau australa) = lumina difuza, rosie sau verde, care coloreaza cerul in timpul noptii, in anumite perioade, in regiunile polare. 2. (Fig.) Inceput, zori (ale unei perioade etc.). [Pron. a-u-, pl. -re. / < lat. aurora, cf. it. aurora, fr. aurore].

manecus s.n. (inv.) zori de zi, dimineata devreme.

AURORA s. f. 1. lumina care preceda rasaritul soarelui; zori de zi. ♦ ~ polara = fenomen atmosferic specific regiunilor polare, iluminarea cerului in timpul noptii, prin arcuri de culoare albastra, verde-galbuie sau rosie. 2. (fig.) inceput al unei alte epoci. (< fr. aurore, lat. aurora)

mineca (manec, manecat), vb. – A se scula devreme. – Megl. manicat „timpuriu.” Lat. manicāre (Densusianu, Hlr., 167; Puscariu 1084; Candrea-Dens., 1118; REW 5300; Rosetti, I, 169), cf. alb. mengoń, v. umbr. manecare (Gius. Mazzatinti, Poesie religiose del s. XIV, Bologna, 1881, 15). – Der. minec, s. n. (rar, zori de zi); minecare, s. f. (zori); minecat, s. n. (zori; actiunea de a mineca); minecatoare, s. f. (obicei folcloric in ajunul sarbatorii de Sf. Gheorghe).

proor s. n. – 1. zori de zi. – 2. Ajunul sarbatorii de Sf. Gheorghe. – Var. prour, improor, amproor, napraor, amprour. Ngr. πρόωρος „foarte devreme” (Bogrea, Dacor., I, 266; Diculescu, Elementele, 448; Candrea). S-au propus alte explicatii, care par mai putin convingatoare: din lat. per rōrem (Hasdeu 1108); de la per si roura (Spitzer, RF, II, 284-87); din lat. provǒlāre (Procopovici, Dacor., V, 383-90; REW 6793c); de la un lat. *priulus (Pascu, Arch. Rom., XXV, 197); din ngr. πενίορθρον „de dimineata” (Diculescu, Elemente, 448); din lat. prō hōra (Graur, BL, III, 50). Daca der. pe care o propunem este exacta, nu-si au loc explicatiile lui Graur, privitoare la dezvoltarea o › oo, cf. prooroc.

simcea (-ele), s. f. – 1. Dorn, priboi. – 2. Cioc, clont, virf, culme. – 3. (Olt., Trans.) Briceag, brisca. – 4. (Olt.) zori de zi, aurora. – Var. simcea. Lat. *summicēlla (Candrea, Bul. Soc. Fil., I, 28; Candrea; Rosetti, I, 171) de la summa „virf”. Mai inainte a fost legat de un dacic σαμψηρα (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 239), si de lat. *senticēlla (Cihac, I, 254; Koerting 860; Puscariu 1589, REW 6823). – Der. simcela, vb. refl. (a se ivi zorile); simcelat, adj. (ascutit, subtire); simcelos, adj. (tuguiat); simci, vb. (Olt., a se toci).

ziUSOARA s. f. (Rar) ziulica. ◊ Loc. adv. La ziusoara = in zori de zi, dis-de-dimineata. – Din zi + suf. -us-oara.

OCHIUL-DULAULUI s. v. luceafarul de ziua, luceafarul din zori, sirius.

RARITA s. art. v. luceafarul de ziua, lucea-farul din zori, sirius.

SIRIUS s. (ASTRON.) luceafarul de ziua, luceafarul din zori, (pop.) rarita (art.), zorila, ochiul-dulaului.

zoriLA s. v. luceafarul de ziua, luceafarul din zori, sirius.

SENIN adj., s. 1. adj. albastru, clar, curat, limpede, pur, straveziu, (livr.) limpid, (Transilv.) tistas, (inv.) seninat, seninos, (fig.) spalat. (Un cer ~.) 2. s. albastru, albastrime, azur, claritate, limpezime, seninatate, (rar) limpezis, (inv. si reg.) seninat, (reg.) vinetie, (Mold. si Bucov.) sineala, (inv.) senineala. (~ul cerului.) 3. adj. frumos, insorit, (rar) soros, (pop.) sorit. (O zi ~) 4. adj. limpede, luminos. (zori ~.) 5. adj. frumos, (inv.) seninos. (Nopti ~.) 6. adj. (livr. fig.) olimpian. (Un spirit ~.)

FAPTUL zilei s. v. aurora, crepuscul, zori.

INTINDERE s. 1. incordare, tensionare, tragere. (~ firelor textile.) 2. v. incordare. 3. l*******e, largire. (~ puloverului dupa spalare.) 4. incor-dare, tensiune. (~ muschilor.) 5. v. extensiune. 6. lungire, prelungire. (~ sirului pana pe strada urmatoare.) 7. v. lungime. 8. v. suprafata. 9. v. cu-prins. 10. fata, intins, suprafata, (inv.) surfata. (Pe ~ marii, a campiei.) 11. v. culcare. 12. v. expunere. 13. v. asternere. 14. v. ungere. 15. lungire, prelun-gire. (~ banchetului pana in zori.) 16. durata, lungime, marime. (~ unei zile.) 17. v. durata. 18. v. bogatie. 19. v. ambitus.

LUCEAFAR s. (ASTRON.) 1. (art.) Venus (n. pr.), (pop.) steaua ciobanului. 2. luceafarul de dimineata = (pop.) steaua diminetii, steaua zorilor; luceafarul de seara = (pop.) steaua ciobanului; luceafarul de ziua v. Sirius; luceafarul din zori v. Sirius.

REVARSAT s. zori (pl.), (reg.) revars. (~ de zi.)

A SE CRAPA se crapa intranz. : ~ de ziua a se ivi zorile; a se zori. /<lat. crepare

zoriT¹, zorituri, s. n. (Rar) Ivirea zorilor¹; p. ext. momentul cand se lumineaza de ziua; locul de unde se ivesc zorile¹. – V. zori³.

zori s. pl. 1. (ASTRON.) aurora, crepuscul, (pop.) faptul zilei. (~ii se arata.) 2. revarsat, (reg.) revars. (~ de zi.) 3. (reg.) sinec, (Olt.) samcelat, samcele (pl.). (A pornit in ~.)

zoriT¹, zorituri, s. n. Ivirea zorilor; p. ext. momentul cand se lumineaza de ziua; locul de unde se ivesc zorile. ◊ Loc. adv. La zoritul zorilor = la revarsatul zorilor, in zori. – V. zori³.

zori³, pers. 3 zoreste Refl. A se ivi zorile; a se face ziua.

zori m. pl. 1) Lumina care apare la orizont inainte de rasaritul soarelui. ◊ In ~ de zi, la revarsatul ~lor dis-de-dimineata. Din ~ si pana-n noapte ziua intreaga. 2) Timpul cand apare aceasta lumina. 3) fig. Inceputul a ceva mult asteptat. ~i libertatii. /<sl. zorija

Alectryon, confident si favorit al zeului Ares. Intr-o zi, in timp ce fusese pus de zeu sa pazeasca si sa anunte ivirea zorilor ca nu cumva Hephaestus, sotul Aphroditei, s-o surprinda pe aceasta impreuna cu Ares, Alectryon a adormit. Drept pedeapsa zeul l-a metamorfozat intr-un cocos.

zori¹ 1. s.m. pl. ~ ◊ Luceafar de zori = zorila, numele popular al stelei Sirius 2. (Art., in forma zorile) ~ 3. (Uneori in expr. zorile mortului) Bocete care se rostesc dis-de-dimineata, a doua zi dupa inmormantare.