BARCAU, afl. dr. al Crisului Repede. Izv. de sub vf. Ponor din M-tii Plopis, strabate defileul de la Marca, sapat epigenetic in sisturi cristaline, intrind in zona de dealuri. In Cimpia de Vest este indiguit in mare parte; 160 km, dintre care 118 km pe terit. Romaniei.

BIHOR 1. Muntii ~, masiv muntos constituind nucleul M-tilor Apuseni, situat intre obirsiile vaii Lada la N si ale Crisului Alb la S. Este alcatuit din roci cristaline, sedimentare (conglomerate, gresii, marne, calcare) si eruptive. Alt. max.: 1.849 m (vf. Curcubata Mare). Expl. de bauxita, min. polimetalice, dacite si calcare. Spectaculoase fenomene carstice: pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Cetatile Ponorului), avene, cascade, Izbucul si Cheile Galbenei etc. Statiune climaterica (Stina de Vale). 2. Jud. in NV Romaniei, la granita cu Ungaria, pe cursurile superior si mijlociu ale Crisului Repede si Crisului Negru; 7.535 km² (3,17% din supr. tarii); 660.131 loc. (1991), din care 48,4% in mediul urban; densitate: 85,2 loc./km². Resed.: municipiul Oradea. Orase: Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Salonta, Stei, Valea lui Mihai, Vascau. Comune: 86. Relief dispus in trepte descrescinde de la E la V, constituit dintr-o zona muntoasa in E si SE (M-tii Plopis, Padurea Craiului, Vladeasa, Bihor si Codru-Moma), una deluroasa si depresionara in mijloc (Dealurile Vestice, Depr. Beius si Vad-Borod) si o reg. de cimpie in V (compartimentul central al Cimpiei de Vest: Cimpiile Crisurilor, Miersigului, Barcaului si Ierului). Extensiunea mare a calcarelor din zona montana a determinat aparitia unor pitoresti forme carstice reprezentate prin complexul carstic de la Padis, Cetatile Ponorului, Izbucul Galbenei, pesterile Meziad, Vadu Crisului, Pestera Vintului (cea mai lunga din tara, 35 km de galerii), Virtop s.a., numeroase doline, uvalasuri, avene, polii, lapiezuri, chei etc. Clima temperat-continentala moderata, cu temp. medii anuale de 11ºC in cimpie si in partile joase ale dealurilor piemontane si de 2-7ºC in reg. montana. Precipitatii atmosferice variaza de la 550 mm anual in cimpie, la 700-1.000 mm in zona de dealuri si peste 1.200 mm in munti. Vinturi predominante dispre V, NV si SV. Reteaua hidrografica pr. este reprezentata prin riurile Barcau, Crisu Repede si Crisu Negru cu variatii mari de nivel (8-10 m) si debit (2-29 m³/s), fapt ce a impus realizarea unor lucrari de indiguire si canalizare (Canalul colector al Crisurilor, 61 km, care leaga Crisu Repede de Crisu Negru intre Tarian si Tamasda, Canalul Cermei-Taut, Canalul Culiser etc.). Resurse naturale: petrol (Suplacu de Barcau, Chislaz, Abramut), lignit (Bratca, Varzari, Ip, Voievozi, Tatarus, Derna, Borumlaca, Cuzap, Cornitel, Budoi s.a.), bauxita (Zece Hotare, Luncasprie, Virciorog, Rosia s.a.), pirite cuprifere, molibden (Baita), marmura (Vascau, Baita, Budureasa, Chiscau), calcare compacte (Carpinet, Chistag, Borz, Soimi, Remeti, Bratca s.a.), granodiorit (Budureasa), gresii, argile (Suncuius, Balnaca); izv. cu ape termale (22-48ºC) uneori mineralizate apar la Oradea, Baile Felix, Baile 1 Mai, Rabagani, Tamaseu, Chislaz, Sacueni, Marghita, Balc, Tinca s.a. Economia: Industria jud. B. produce: energie electrica si termica (termocentralele de la Oradea, Salonta si Voivozi si hidrocentrala de la Astileu), alumina (Oradea), masini unelte (masini de gaurit, raboteze, ciocane pneumatice, masini de filetat etc.), utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica, accesorii pentru mijloacele de transport (Oradea, Salonta, Vascau, Beius ), piese de schimb pentru tractoare si masini agricole, utilaj minier (Stei), diverse produse metalice (Marghita), lacuri, vopsele, coloranti, mase pastice, semipreparate pentru medicamente (Oradea), conf. si tricotaje (Oradea, Marghita, Beius, Salonta, Nucet, Vascau, Alesd), incalt. (Oradea, Marghita), blanuri (Oradea), mobila (Oradea, Salonta, Marghita, Beius, Stei, Valea lui Mihai), cherestea (Tileagd, Sacueni, Ioanis), mat. de constr. (ciment, var, caramida, prefabricate din beton, azbociment, produse refractare etc.) la Oradea, Alesd, Chistag, Ceica, Beius, Valea lui Mihai, Astileu, obiecte din sticla (Padurea Neagra), produse alim. (Oradea, Salonta, Beius, Tinca, Vascau, Valea lui Mihai, Diosig, Alesd s.a.). Ind. poligrafica (Oradea). Agricultura este variata ca structura, dispunind de un bogat fond agricol (491.425 ha, 1989), constituit din 299,770 ha terenuri arabile, 177.329 ha pasuni si finete naturale, livezi, vii etc. In 1989, supr. arabile erau ocupate cu porumb (89.005 ha), griu si secara (74.054 ha), plante de nutret (45.910 ha), cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, legume etc. Productii insemnate de legume se obtin si in serele de la Oradea. Viticultura detine supr. apreciabile (2.458 ha, 1989) in arealul localit. Valea lui Mihai, Diosig, Marghita, Ineu, Tileagd. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 466,1 mii capete ovine, 221,9 mii capete bovine, 348 mii capete porcine, 3.776,7 mii capete pasari. Caile de comunicatie feroviare si rutiere de pe terit. jud. B. asigura realizarea unor legaturi lesnicioase ale Romaniei cu celelalte state ale Europei prin punctele de frontiera Bors, Episcopia Bihorului, Salonta, Valea lui Mihai. Prin aeroportul de la Oradea, jud. B. are legaturi directe cu capitala tarii. In 1990, lungimea liniilor de c. f. era de 474 km, iar cea a drumurilor publice de 2.491 km (din care 573 km sint modernizate). Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1991): 521 scoli generale, 23 licee, un institut de invatamint superior (la Oradea), muzee, 622 biblioteci, 150 cinematografe, teatre etc. Turism. Frumusetea si originalitatea peisajului natural (zone carstice, izbucuri, doline, pesteri, chei, defilee, rezervatii geologice si floristice etc.), marea varietate a monumentelor istorice si de arhitectura (Palatul episcopal, in stil baroc, care adaposteste Muzeul Tarii Crisurilor, Catedrala romano-catolica din Oradea, Cetatea din Finis, Turnul Cetatii din Salonta, bisericile din lemn din Rieni, Bradet, Copaceni), bogatia elementelor etnografice si folclorice, prezenta unor statiuni balneoclimaterice si climaterice (Baile Felix, Baile 1 Mai, Tinca, Stina de Vale) etc. determina desfasurarea unui intens turism de sejur si de tranzit. Indicativ auto: BH.

BERESTI, oras in jud. Galati, in zona dealurilor Falciului; 3.899 (1991). Centru comercial. Ind. alim. (produse din carne, vin, bauturi alcoolice, panificatie). Biserica (sec. 18). Intemeiat ca tirgusor prin hrisov domnesc in 1838. Declarat oras in 1968.

OARTA DE JOS, com. in jud. Maramures, situata in zona dealurilor Asuajului, pe raul Oarta; 1.380 loc. (2003). Pe terit. satului Oarta de Sus, atestat documentar in 1391, au fost descoperite vestigii neolitice (unelte de silex, fragmente de vase ceramice) precum si urmele unei asezari omenesti din Epoca Bronzului, apartinand culturii Wietenberg (sec. 16-13 i. Hr.). In satul Ortita, mentionat documentar in 1391, se afla o biserica din lemn cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (sec. 18).

REBRA, com. in jud. Bistrita-Nasaud, situata in zona dealurilor Nasaudului, pe cursul inf. al raului Rebra; 3.067 loc. (2005). Expl. de gresii. Pomicultura. Satul R. este atestat documentar in 1440.

REBRISOARA, com. in jud. Bistrita-Nasaud, situata in zona dealurilor Nasaudului, pe Somesu Mare, la confl. cu raurile Rebra si Gersa; 4.926 loc. (2005). Statie de c. f. (in satul R.). Pomicultura. Centru de confectionare a obiectelor din Rachita (in satul R.). In satul R., atestat documentar in 1375, se afla o biserica de lemn cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1721) si o biserica de zid din 1903. Rezervatia naturala pestera Izvorul Tausoarelor (Tausoare-Zalion).

RECEA-CRISTUR, com. in jud. Cluj, situata in zona dealurilor Garboului, la poalele E ale dealului Cacova, pe cursul superior al raului Lonea; 1.632 loc. (2005). Satul R.-C. apare atestat in 1320. In satul Osoi, mentionat documentar in 1341, se afla biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1800, cu picturi murale interioare din 1821), iar in satul Ciubancuta, amintit documentar in 1554, biserica de lemn Sf. Nicolae (1829).

RAGUSA 1. Oras in S Italiei (Sicilia), situat la poalele dealurilor Iblei, in zona cheilor raului Irminio, la 182 km SE de Palermo; 69,7 mii loc. (2003). Expl. de petrol, de sisturi bituminoase si de asfalt. Rafinarie de petrol. In.d cimentului, chimica (materiale plastice), de prelucr. a lemnului (mobila), trxtila si alim. Muzeu de Arheologie; Catedrala (1706-1760); bazilica San Giorgio (1738-1775). R. s-a dezvoltat pe locul anticei asezari Hybla Heraea. Ocupat de arabi (sec. 9) si apoi de normanzi (sec. 11), a devenit, in perioada 1091-1296, capitala unui district de sine statator. Distrus in mare parte de cutremurul din 1693. 2. Denumirea (italieneasca) purtata in Ev. med. de orasul croat Dubrovnik.

SASCA MONTANA, com. in jud. Caras-Severin, situata la poalele SV ale m-tilor Anina si la cele NE ale m-tilor Locvei, in zona de contact cu dealurile Oravitei, pe raul Nera; 1.689 loc. (2005). Expl. de sulfuri metalice. Pomicultura (meri, pruni, peri). Centru de ceramica populara. In satul S. m. se afla biserica Sfintii Apostoli Pavel si Petru (1777, pictata in 1851 si restaurata in 1862), iar in satul Slatina-Nera, biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18, pictata in 1874)0. Rezervatiile Cheile Nerei-Beusnita (v. Nera) si Cheile Susarei, incluse in Parcul National Cheile Nerei-Beusnita.

MUSCEL ~e n. Portiune de teren de la poalele muntilor, acoperita cu pasuni, fanete si livezi, care constituie zona de trecere dintre munti si dealuri. /Orig. nec.

SARBI, com. in jud. Bihor, situata in zona de contact a C. Barcaului cu dealurile Oradei, pe raul Almas; 2.836 loc. (2005). Satul S. apare mentionat documentar in perioada 1291-1294.

SAUCA, com. in jud. Satu Mare, situata in zona de contact a C. Tasnadului cu dealurile Crasnei; 1.467 loc. (2005). Satul S. apare mentionat documentar in 1220, iar satele Silvas, Cean, Becheni si Chisau in anii 1234, 1244, 1334 si 1475.

SACASENI, com. in jud. Satu Mare, situata in zona de contact a C. Tasnadului cu dealurile Crasnei, pe raul Chechet; 1.249 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul S.). In satul S., atestat documentar in 1240, se afla o biserica reformata (1760).

SAHATENI, com. in jud. Buzau, situata in zona de contact a C. Sarata cu glacisul si dealul Istritei, pe raul Naianca; 3.397 loc. (2005). Statie de c. f. (in satul S.). Pomicultura. Centru viticol si de vinificatie.

ZANOAGA, zanoage, s. f. 1. Depresiune circulara cu versante prapastioase in zona muntilor inalti; caldare. 2. Poiana inverzita; platou sau coasta de deal bune pentru agricultura. 3. Ochi larg si adanc de apa format pe cursul unui rau, mai jos de un stavilar. – Cf. rus. zanoga, ucr. zanoha.

ZANOAGA, zanoage, s. f. 1. Depresiune circulara cu versante prapastioase, in zona muntilor inalti; caldare. 2. Poiana inverzita; platou sau coasta de deal bune pentru agricultura. 3. Ochi larg de apa adanca, format pe cursul unei ape, mai jos de un stavilar. – Slav (comp. rus zanoga, ucr. zanoha).

ZANOAGA ~ge f. 1) Depresiune circulara in zona muntilor, avand versante abrupte. 2) Poiana inverzita. 3) Loc intre munti sau dealuri potrivit pentru agricultura. 4) Ochi de apa care se formeaza dupa un zagaz. /<sl. za noga

DORSAL, -A I. adj. 1. referitor la partea posterioara a corpului sau a unui organ. ♦ (s. m.) marele ~ = cel mai lat muschi al spatelui. 2. (despre foneme) articulat in spatele limbii. II. s. f. 1. sistem muntos care se intinde pe zeci de mii de kilometri pe fundul oceanelor, separand doua bazine. 2. lant muntos care se intinde pe spatiul unui continent. 3. relief mai putin accidentat, care separa unitati de relief mai joase. 4. prelungire a unui anticiclon intre doua zone cu presiune atmosferica mai coborata, care poate fi asemanata cu un „bot de deal”. (< fr. dorsal)

RAU TARGULUI, rau, afl. stg. al Raului Doamnei, in amonte de Maracineni; 67 km. Izv. din m-tii Iezer, de sub vf. Papusa, de la 2.050 m lat., strabate zona montana pe directie N-S, pe o panta medie de 50‰, la Campulung patrunde in zona Muscelelor Argesului, iar in aval de Mihaiesti dreneaza partea de V a piem. Candesti, separand-o de dealurile Argesului. In cursul superior, in satele Leresti si Voinesti au fost construite si date in folosinta (1987) cate o hidrocentrala cu puteri instalate de 19 MW si, respectiv, 5,2 MW.

MUNTE, munti, s. m. 1. Ridicatura a scoartei pamantului mai mare decat dealul, de obicei stancoasa si depasind inaltimea de 800 de metri. ◊ Expr. Prin munti si vai = peste tot, pretutindeni, pe tot intinsul. ♦ Regiune, zona muntoasa. 2. Fig. Gramada, cantitate mare (si inalta) din ceva; morman. ♦ Om foarte inalt (si solid). 3. (In sintagma) Munte de pietate = intreprindere capitalista de credit specializata in acordarea de credite pe baza amanetarii obiectelor de uz personal; casa de lombard. – Din lat. mons, -tem.

PLATFORMA s. f. I. 1. suprafata orizontala plana, planseul mobil sau fix (la un vehicul, la un vagon etc.). ♦ vagon, (auto)camion care are o suprafata plata, deschisa. ♦ parte a unui tramvai, autobus etc. pe unde urca sau coboara calatorii. 2. loc rezervat la bordul unor nave pentru apuntarea avioanelor si elicopterelor. ♦ suprafata de teren pe care se ridica noi constructii. ♦ ~ de lansare = loc amenajat pentru lansarea rachetelor mari; ~ spatiala = satelit artificial de mari dimensiuni, baza de lansare de pe orbita a navelor interplanetare; ~ industriala = zona in care sunt concentrate mai multe unitati industriale. 3. parte a unei cladiri, formata dintr-o suprafata orizontala plana. ♦ rampa pentru incarcarea si descarcarea vagoanelor. 4. (sport) instalatie orizontala rigida de pe care se executa sarituri in apa. 5. portiune mai rigida si mai solida a scoartei terestre. ♦ ~ continentala = zona a fundului marii care se inclina usor de la tarm spre povarnisul continental. ♦ constructie plutitoare sau fixa destinata forajului marin. ♦ loc ses (pe un deal, pe un munte). II. (fig.) program, expunere de principii ale unui partid politic, ale unei grupari oarecare, baza teoretica. (< fr. pate-forme)

deal, dealuri, s. n. 1. Forma de relief pozitiva care se prezinta ca o ridicatura a scoartei pamantului mai mica decat muntele, dar mai mare decat colina. ◊ Loc. adv. La deal = in sensul urcusului, in sus. ◊ Loc. prep. (De) la deal de... = mai sus de..., in sus de... ◊ Expr. (Fam.) Da la deal, da la vale = se sileste in toate chipurile, incearca toate posibilitatile. Greu la deal si greu la vale = oricum faci, e tot greu. Ce mai la deal, la vale = a) ce sa mai lungim vorba de pomana, ce mai incoace si incolo, e inutil sa mai discutam; b) sa spunem lucrurilor pe nume. deal cu deal se intalneste, dar (inca) om cu om, se spune cu ocazia unei intalniri neasteptate, sau in nadejdea unei revederi posibile. 2. (Reg.) Regiune de vii; vie, podgorie. ◊ zona a ogoarelor. – Din sl. delu.

CIMPIA TRANSILVANIEI, compartimentul central-nordic al Pod. Transilvaniei, limitat de Pod. Somesan (la N si NV), dealurile Feleacului si Depr. Turda-Cimpia Turzii (in V si SV), Pod. Tirnavelor (la S si SE) si Subcarpatii interni (in E si NE). Denumirea populara, cu atributul de „cimpie”, se refera numai la functionalitatea sa agricola, straveche, fiindca nici relieful si nici majoritatea celorlalte componente ale peisajului nu justifica incadrarea acestei unitati in categoria cimpiilor propriu-zise. Litologia (roci in general liabile) si structurile in cute diapire, brahianticlinale si domuri explica predominarea reliefului deluros-colinar, mai inalt in N (550-631 m) si mai coborit in S (450-500 m). Defrisata de timpuriu, C.T. a devenit o importanta zona agricola, terenurile arabile predominind in proportie de 70-80%, in S si 30-40% in N, pe care se cultiva cereale, sfecla de zahar, floarea-soarelui etc.